Peste 40 de practici străvechi, evenimente festive, obiceiuri sau ritualuri, de la alpinism la masaj thailandez „Nuad”, se află în cursă pentru înscrierea la UNESCO pe lista simbolică a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii, informează vineri AFP, preluată de Agerpres.
Reuniunea anuală a Comitetului interguvernamental pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial are loc în perioada 9 - 14 decembrie în Bogota. Comitetul va examina 41 de solicitări de înregistrare - pe lângă cele 429 recunoscute astăzi - precum şi şase dosare de înscriere pe lista patrimoniului cultural care necesită salvgardare urgentă.
Lista patrimoniului imaterial este deschisă unor expresii culturale diverse - tradiţii orale, cunoştinţe meşteşugăreşti, festivaluri - transmise în interiorul unor comunităţi specifice şi care reflectă diversitatea culturală ce persistă în ciuda globalizării.
Pentru Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO), „transmiterea cunoştinţelor are o valoare socială şi economică” atât pentru grupurile minoritare, cât şi pentru grupurile sociale majoritare, pentru ţările în curs de dezvoltare, dar şi pentru cele dezvoltate.
Cererile vin de pe toate continentele şi multe dintre ele au şanse să fie acceptate. Însă, unele state riscă să fie temporar dezamăgite, organismul de evaluare putând solicita informaţii suplimentare (statul care depune cererea având timp până săptămâna viitoare să furnizeze datele necesare).
Republica Dominicană, care a propus deja cu succes merengue în 2016, îşi promovează de această dată bachata, muzică dansantă şi „elementul puternic de coeziune socială”, care a dobândit notorietate peste graniţe încă din anii '80.
Thailanda, celebră în toată lumea datorită tehnicilor tradiţionale de masaj, a depus candidatura pentru masajul „Nuad”, o tehnică terapeutică practicată anterior în sate, „simbol al iubirii şi bunătăţii”.
Cauze susținute de mai multe țări
Întrucât tradiţiile ancestrale nu ţin neapărat cont de graniţele geopolitice actuale, mai multe dosare sunt susținute de mai multe ţări, ceea ce conferă un plus de greutate cererii lor.
În spatele dosarului de „cunoştinţe, experienţă, tradiţii şi practici asociate curmalului” se află nu mai puţin de treisprezece ţări şi Palestina (Bahrain, Egipt, Irak, Iordania, Kuweit, Mauritania, Maroc, Oman, Arabia Saudită, Sudan, Tunisia, Emiratele Arabe Unite, Yemen). Prezent în gastronomie, meşteşuguri, poveşti şi ritualuri, acest copac din regiunile aride reprezintă pentru promotorii săi un factor de unitate culturală în lumea arabă.
La rândul lor, Franţa, Italia şi Elveţia şi-au unit forţele pentru promovarea alpinismului, sport al cărui nume provine de la Munţii Alpi, pe care aceste trei ţări îi au în comun.
„Există foarte des practici împărtăşite de mai multe ţări (...) şi, pe cât posibil, încercăm să încurajăm statele să conlucreze, mai întâi pentru că este un semn al colaborării internaţionale, dar şi pentru că este benefic pentru protejarea patrimoniului în cauză (...). Încercăm să folosim acest lucru pentru a face schimburi între comunităţi, dincolo de graniţe”, a subliniat, în cadrul unei conferinţe de presă, secretarul general al Convenţiei Patrimoniului Cultural Imaterial, Tim Curtis. „Acest lucru nu este întotdeauna posibil, iar ţările pot prezenta elemente similare separat. Însă, soluţia bună este ca ţările se unească”, a adăugat el.
Procedură excepțională: carnaval retras de pe lista UNESCO
În mod excepţional, un dosar va face obiectul unui demers invers, săptămâna viitoare - cel al posibilei retrageri de pe această listă a carnavalului din Aalst, în Belgia, în urma unei controverse determinate de niște care alegorice considerate antisemite. Primăria din Aalst, oraş situat între Gent şi Bruxelles, a anunţat duminică retragerea - în urma unui demers propriu - de pe lista patrimoniului UNESCO a carnavalului său anual.
Polemica a apărut în luna martie, când primarul din Aalst, Christoph D'Haese, a luat apărarea unui car alegoric prezentat în timpul carnavalului local şi care îi înfăţişa pe evreii ortodocşi sub forma unor marionete cu nasuri coroiate, înconjuraţi de şobolani şi cocoţaţi pe saci plini de bani. Scena în cauză a suscitat un val de indignare în rândul UE şi al organizaţiilor evreieşti, însă autorităţile locale s-au apărat spunând că era vorba despre „un ritual de transgresie”, ce permite oamenilor să râdă de absolut orice. Carnavalul din Aalst a fost înscris în 2010 pe lista patrimoniului imaterial UNESCO.
În martie, biroul Comitetului pentru Patrimoniul Imaterial a decis în unanimitate să pună acest subiect pe ordinea de zi a reuniunii de la Bogota. O premieră, notează AFP. „UNESCO trebuia să fie vigilentă şi fermă cu privire la excesele unui festival clasificat drept patrimoniu al umanităţii şi care nu ţine cont de valorile sale elementare. Mai mult, nu este prima dată când aceste care rasiste şi antisemite defilează la acest festival”, a declarat la acea vreme Audrey Azoulay, director general al UNESCO.
Editare web: Luana Păvălucă
