Sari la conținut
News Alert

Cum a fost posibilă Marea Unire de la 1 Decembrie 1918?

Decembrie 1918 este data la care „Adunarea Naţională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească” a proclamat, la Alba Iulia, unirea cu România. Erau ultimele provincii istorice care se alăturau ţării. Înainte de a fi întreagă pe hartă, România unită a existat în mintea politicienilor, în lecţiile de limbă română, în strategiile militare şi în eforturile diplomatice.

Unirea din 1918 a fost posibilă şi datorită unui context istoric favorabil. Semnalul l-a dat, pe 27 martie, Basarabia. Imperiul ţarist se destrămase în momentul în care Sfatul Ţării de la Chişinău a decis Unirea cu România.

Unirea, posibilă în contextul Revoluției Ruse

În februarie 1917, pe fondul lipsurilor şi nemulţumirilor provocate de război, la Sankt Petersburg izbucneşte Revoluţia Rusă. Revendicările democratice, nevoia de instaurare a unui regim reprezentativ, antipatia care înconjura familia imperială, au dus în martie la abdicarea ţarului Nicolae al II -lea.

Unda cererilor democratice de la Sankt Petersburg a ajuns în Basarabia în aprilie. Şefii obştilor săteşti cereau autonomie administrativă, culturală şi economică şi convocarea unei adunări reprezentative care să adopte legile necesare. Pe 1 mai, la Odesa, a avut loc o adunare a 10 mii de soldaţi şi ofiţeri români basarabeni a expus aceleaşi revendicări plus crearea unei armate separate de cea ţaristă - aşa-numitele cohorte moldoveneşti. Clerul a cerut la rândul său autonomie, concret, mitropolit român în fruntea Bisericii, care să nu depindă de Sankt Petersburg.

Liderii Unirii în Basarabia

În vară a luat fiinţă Partidul Naţional Moldovenesc cu misiunea declarată de a obţine autonomia Basarabiei. În fruntea românilor se aflau lideri care riscaseră deja enorm în eforturile lor de a apăra drepturile naţiunii române. Medicul Daniel Ciugureanu, fusese arestat şi trimis în Siberia de autorităţile ţariste pentru că tipărise un ziar în limba română: "Deşteptarea". Matematicianul şi teologul Pantelimon Halipa trăise şi el gerurile Siberiei, învinuit fiind că publicase "Deşteaptă-te, române" în publicaţia cu apariţie pasageră "Basarabia". Profesorul de matematică Ion Inculeţ avea deja experienţă politică la Sankt Petersburg. Astfel de conducători, cultivaţi şi capabili să îşi asume decizii riscante, convoacă între 5 şi 7 noiembrie 1917 aşa-numitul Comitet Militar Central - o adunare a 400 de soldaţi şi ofiţeri - delegaţi a peste 300 de mii de basarabeni. Reuniunea a dat puterea Sfatului Ţării care s-a întrunit ulterior.

Românii din Basarabia cer autonomie și armată separată

Ion Varta, director Arhivele Naționale Chișinău: „Am avut parte de acest congres care a luat două deziderate majore: Proclamarea autonomiei Basarabiei şi convocarea unui Parlament al Basarabiei. În scurt timp, datorită eforturilor pe care le vor întreprinde cei care vor fi delegați in acel birou de organizare al Sfatului Ţării, se va produce acest eveniment istoric.

Exact în această sală în care ne aflăm acuma, în debutul acelei ședinte istorice, în sala arhiplină, erau prezenți peste 100 de deputați ai Sfatului Ţării, nu erau chiar toți, dar majoritatea covârşitoare era prezentă”.

Sfatul Ţării, întrunit pentru prima dată la 4 decembrie aici, avea 138 de membri. Majoritatea 70% erau români, restul ruşi, ucrainieni, bulgari, germani şi evrei. La mijlocul lui decembrie, Sfatul Ţării proclamă Republica Federativă Democratică Moldovenească în teritoriul dintre Prut şi Nistru, îl alege preşedinte pe Ion Inculeţ şi şef al Consiliului Director, adică al guvernului provizoriu, pe Daniil Ciugureanu.

Consiliul Director de la Chișinău cere ajutorul Guvernului român aflat în refugiu

Dar tânăra republică are puţine şanse de supravieţuire. Pe 7 noiembrie, la Sankt Petersburg, avusese loc lovitura de stat prin care Vladimir Ilici Lenin şi Leon Troțki preluaseră puterea în Rusia. Cele două decrete ale Consiliului Comisarilor Poporului - decretul asupra păcii şi cel asupra pământului - au aruncat Imperiul în haos. La 20 noiembrie, Ucraina şi-a proclamat independenţa, dar Kievul nu reuşea să-şi impună autoritatea. Pe 21 decembrie, pentru a stăvili dezordinile care izbucniseră şi aici, Consiliul Director de la Chişinău cere ajutorul guvernului român aflat în refugiu la Iaşi. Dar problemele statului român, redus de ocupaţia germană la numai o treime din teritoriu, duc iniţial la un refuz.

Basarabia, amenințată de bolșevism

La 17 ianuarie 1918, trupele bolşevice ocupă Chişinăul. Executivul basarabean apelează din nou la Armata Română şi primeşte sprijinul a două divizii de infanterie. Sfatul Ţării revine în fruntea republicii. La 6 februarie, Basarabia îşi declară independenţa totală faţă de Rusia. În fostul imperiu, bolşevicii trecuseră la naţionalizare, colectivizare, mutaseră capitala de la Sankt Petersburg în cetatea medievală a Kremlinului de la Moscova şi dăduseră startul unui sângeros război civil. Indiferent de etnie, liderii politici de la Chişinău înţelegeau că republica lor era complet lipsită de apărare.

Dezbaterile din Sfatul Ţării care au avut loc în această sală - acum sala de festivităţi a Academiei de Artă şi Muzică din Chişinău - au fost aprinse. Dar tabăra românească avea şi argumente strategice puternice. Ucraina independentă voia să încorporeze Basarabia, iar Moscova bolşevică să instaureze aici comunismul. Foarte important a fost mesajul lui Constantin Stere, basarabean, dar trimisul guvernului României în adunare.

Unirea Basarabiei cu România – doar trei voturi împotrivă

La 27 martie 1918, Sfatul Ţării a adoptat cu 86 de voturi pentru, 3 împotrivă şi 36 de abţineri, Unirea Basarabiei cu România. Formula folosită în Proclamaţia din 1918 - Unire conform cu „dreptul istoric, dreptul etnic şi cu principiul că popoarele să-şi hotărască propria lor soartă” se regăseşte și în declaraţiile de unire adoptate începând din 24 ianuarie 2018 de peste 100 de localităţi din Republica Moldova.

Constantin Stere, un performer al negocierilor

Prestigiul lui Constantin Stere, devenit consilier al preşedintelui Sfatului Ţării, a contat enorm la 27 martie 1918. Născut la Soroca, cu studii liceale la Chişinău, tânărul Stere fusese deportat trei ani în Siberia acuzat de radicalism socialist. După eliberare, a studiat Dreptul la Iaşi. Avocat, obişnuia să publice articole polemice în ziare de stânga. În 1895, a obţinut cetăţenia română printr-o lege specială semnată de politicienii conservatori de care se apropiase. Acest „român din Basarabia” rămâne în cercurile social-democrate şi poporaniste, dar se înscrie în Partidul Naţional Liberal. La izbucnirea Primului Război Mondial, basarabeanul pledează alături de conservatori pentru tabăra Puterilor Centrale, astfel încât România să recupereze Basarabia de la Rusia. Cu un astfel de CV, trimisul guvernului Maghiloman, Constantin Stere, a participat în două zile la 26 de întruniri ale membrilor Sfatului Ţării, de diferite etnii. A convins şi ruşi, şi evrei să voteze Unirea. Majoritatea de 86 de voturi din 138 a salvat Basarabia.

Onisifor Ghibu, un ardelean dedicat Basarabiei

Anunţul Unirii a fost publicat de "România Nouă", ziarul scos la Chişinău de Onisifor Ghibu, un ardelean cu studii în istorie şi filozofie la Strasbourg şi Jena, condamnat la moarte în contumacie de autorităţile habsburgice pentru activităţi pro-româneşti şi refugiat în România. După clarificarea situaţiei în Basarabia, Onisifor Ghibu a participat, în toamna-iarna lui 1918, la toate deciziile legate de Unirii Transilvaniei cu România.

Şi Onisifor Ghibu, şi Pantelimon Halipa şi Daniel Ciugureanu au fost întemniţaţi de regimul comunist, la fel ca mulţi alţi conducători ai României Unite. Cei mai mulţi dintre ei se află şi astăzi în gropile comune de la Sighet sau Gherla.

Totul despre sărbătoarea de la 1 Decembrie și despre cum a fost posibilă Unirea Mare din 1918 puteți găsi în secțiunea specială a site-ului nostru Centenar - 100 de ani de viitor.

Etichete: ziua nationala a romaniei , centenar , unire basarabia , centenarul marii uniri , unirea 1918 , 1 decembrie 2018

Pe aceeași temă
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
prv_level, civicCookieControl, m2digi24ro, stickyCookie
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cX_S, cX_P, gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CrazyEgg crazyegg.com Vezi politica de confidenţialitate
ce2ab, ce_login, ceac, sid, _ceir, is_returning, _CEFT, ceg.s, ceg.u, __ar_v4, __distillery, __zlcmid, __zprivacy, _ga, _gat, ki_r, ki_s, ki_t, ki_u, km_ai, km_lv, km_ni, km_uq, km_vs, kvcd, optimizelyBuckets, optimizelyEndUserId, optimizelyPendingLogEvents, optimizelySegments
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cx_profile_timeout, cx_profile_data
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi aici politica noastră de cookie-uri și de prelucrare a datelor tale