RAPORT DE ŢARĂ. Covasna a câștigat la limită duelul cu Harghita. Cum a votat juriul

Cosmin Prelipceanu, în Covasna şi Sanda Nicola, în Harghita, stau de vorbă cu oamenii locurilor şi analizează plusurile și minusurile fiecărui județ. Evaluarea o face un juriu special, găzduit de Dan Suciu, în studioul Digi24 de la Bucureşti. La final, Emil Hurezeanu va analiza, în duplex alături de Cosmin Prelipceanu, cele mai importante evenimente ale zilei.

CITEȘTE ȘI Emil Hurezeanu: „Competiția între Harghita și Covasna este între frați siamezi”

„Raport de ţară” este o campanie Digi24, despre regionalizareșidespreconsecințeleei, în care se pot implica şi telespectatorii, care pot intra pe site-ulraportdetara.digi24.roşisăvotezejudeţul preferat.

La începutul confruntării dintre cele două județe, potrivit site-uluiraportdetara.digi24.ro, Covasna conducea cu 1.306 voturi, în timp ce Harghita înregistra 464 voturi.

Administrație, infrastructură și mediul de afaceri

La capitolul „Administrație, infrastructură și mediul de afaceri”, județul Covasna a primit 18 puncte, în timp ce Harghita, 17, din partea invitaților din studioul de la București ai lui Dan Suciu.

Analistul economic Radu Limpede a acordat nota 6 atât pentru Covasna, cât și pentru Harghita, pentru că „există o puternică comunitate antreprenorială”. Potrivit acestuia, județele au un mare potențial, dar „mai au până la o notă bună”.

Județul Harghita a primit nota 5 din parte lui Septimius Pârvu, iar Covasna nota 6, pentru că „în ambele județe există puține localități urbane care pot susține un centru regional”.

Potrivit lui Nicușor Dan, „în ambele județe există o preocupare pentru regionalizare, dar mai mult din perspectiva culturală”.

„N-am văzut o atitudine spre investitori, în potențialul turistic”, a mai declarat acesta. Astfel, președintele Asociației Salvați Bucureștiul a acordat nota 6 pentru ambele județe.

Calitatea vieții

„Nu sunt centre universitare mari, dar oamenii de acolo sunt gospodari. Turismul este deosebit și ajută la o calitate a vieții”, a declarat Radu Limpede, care a acordat nota 7 pentru Covasna și 8 pentru Harghita, în ceea ce privește calitatea vieții.

Septimius Pârvu a acordat nota 7 pentru ambele județe.

„Comparativ, sunt două județe care au accesibilitate la servicii minime pentru a putea vorbi despre confortul de a avea o viață decentă”, a afirmat acesta.

Nicușor Dan a apreciat faptul că, atât oamenii din Covasna, cât și cei din Harghita, sunt mai gospodari decât media, acordând astfel nota 6 pentru ambele județe.

În urma votului juriului, format din Radu Limpede, Septimius Pârvu și Nicușor Dan, județul Covasna a primit 22 de puncte pentru specificul local, iar Harghita, 21. Pentru administrație, infrastructură și mediul de afaceri, Covasna a primit 18 puncte, iar Harghita, 17.

Județul Harghita conduce cu 21 la 20 Covasna, în ceea ce privește calitatea vieții.

Conform punctajului juriului din studioul Digi24 de la București, Covasna a câștigat confruntarea, în fața Harghitei, cu 60 de puncte la 59.

De ce nu agreează locuitorii din Secuime ideea regionalizării

Este de notorietate faptul că această variantă, propusă de USL, nu este pe placul locuitorilor județelor din Secuime, iar UDMR a înaintat încă din 2007 un proiect propriu. Istvan Csutak, expertul care stă la baza studiului care a generat strategia UDMR în privința regionalizării, a explicat de ce este păgubos pentru județele mai mici să fie înglobate într-o regiune cu județe mult mai puternice.

„Nu este vorba numai de județele secuiești. În toată țara, județele mici și sărace sunt perdante. Mare perdant este Teleorman, care, pare-se, a rămas fără păstor. Nimeni nu se interesează de eșecul major al județului în atragere de fonduri. E o minciună să zici că trebuie să fie un județ mare care să-l tragă pe cel mic după el. Regiunile primesc alocări după nivelul statistic pe care îl au”, a spus Istvan Csutak.

În concluzie, în această regiune, media va fi săltată de Brașov și Sibiu, iar asta face ca absorbția de fonduri europene pe cap de locuitor să fie mai mică, decât dacă cei din Harghita, Covasna și Mureș vor accesa fonduri împreună.

Eduard Novak, campion paralimpic: „Nu am timp să mă gândesc la autonomie”

Eduard Novak, campionul paralimpic de la Londra, este un român etnic maghiar, din Miercurea Ciuc. Ciclistul a explicat cum se văd, prin ochii unui atlet de performanță noțiunile „autonomie” și „regionalizare”.

„Un om care împachetează de 400 de ori pe an, călătorește 50.000 de kilometri cu mașina, 25.000 de kilometri cu bicicleta, nu știu câte zboruri cu avionul, nu are timp să se gândească la autonomie și la chestiuni politice. Eu îmi văd de sportul meu”, a spus sportivul.

Harghita, ținutul reîmpărțit istoric

Scaunele secuieşti au fost primele unităţi administrative care-au amintit de ţinutul Harghitei, undeva la mijlocul secolului al XIV-lea. În 1876, autoritățile maghiare de la Budapesta decid să le desființeze. În locul lor apar comitatele Ciuc şi Odorhei.

Anul 1918 instalează însă administraţia românească şi, o dată cu ea, comitatele devin judeţe. Înfiinţarea Regiunii Autonome Maghiare aduce însă noi schimbări. În 1952 se desfiinţează unităţile administrative şi devin raioane. Șase ani mai târziu, nu doar că se modifică din nou harta ţinutului, dar se alege şi capitala lui. Harghita avea să-şi aibă inima la Miercurea-Ciuc.

„În momentul în care a fost ales oraş reşedinţă de judeţ, se vorbea despre un important nod comercial şi feroviar, de legături cu Ardealul şi Moldova şi existenţa multor izvoare de apă minerală”, spune Petrică Csilip, consilier principal în cadrului Serviciului Arhivelor Naţionale Harghita.

Au fost explicaţiile găsite în rapoartele de la acea vreme. Şi presa locală a tratat subiectul.

Dacă reorganizarea părea cea mai bună metodă de redresare a ţinutului în viziunea comunistă, intelectualii locului erau de părere că Miercurea-Ciuc nu se dezvoltase încă suficient pentru titlul de reşedinţă de judeţ.

Intelectualii din Miercurea-Ciuc priveau cu jind la Odorheiu Secuiesc. O recunosc şi oamenii politici care-au condus la vremea respectivă. Ţinutul de dincolo avea legături mai bune spre Mureş. Spre centrul Ardealului, dar şi spre Ungaria şi Austria.

„Câţiva ani buni după 1968 s-au consolidat nişte adevărate povestiri despre mişcările de stradă de atunci. Au fost dispute însemnate. Se spunea inclusiv că un fost primar a fost aruncat peste gard când se obţinuse prima decizie ca reşedinţa să fie la Ciuc”, precizează Mihai Sarca, fost subprefect de Harghita.

Covasna, ținutul bilingv

Aproape trei sferturi din populația județului Covasna este de etnie maghiară, dar sunt puțini cei care nu știu și limba română. Pe localnici îi preocupă mai puțin decât ai crede discuțiile despre steagurile secuiești sau bentița tricoloră. Români sau secui, toți sunt interesați mai degrabă de siguranța locurilor de muncă și de venituri decente. Am găsit în Covasna o comunitate mixtă cu probleme comune, indiferent de limbă.

„Realitatea este că între români și maghiari nu există niciun fel de problemă, la nivelul omului de rând. Problemele se ridică și sunt întreținute de politicieni care trebuie pe undeva să-și justifice existența”, precizează Dumitru Marinescu, prefectul județului Covasna.

„Nu ne dăm în cap cum se crede, dar există o chestiune care plutește în aer, eu o simt”, spune și Gheorghe Avram, primarul comunei Valea Mare, din Covasna.

Probleme mai sunt, ca peste tot. Doar că parcă în cazul lor li se dă mai mare greutate decât oriunde altundeva, iar cei care nu au fost niciodată în Covasna cred tot ce se spune la televizor, se plâng oamenii locului.

Cât despre steagurile secuiești, oamenii nu înțeleg cum de abia acum a izbucnit scandalul, din moment ce tricolorul stă la loc de cinste în fiecare instituție publică.

Din totalul populației județului Covasna, doar puțin peste 20% este de etnie română, însă oamenii spun că, în realitate, ospitalitatea, omenia și bunul simț nu țin de naționalitate.

„Secuii sunt paroliști, gazde bune”

„Secui înseamnă o istorie de 1.000 de ani. Secui înseamnă ospitalitate, cei care au fost în regiune pot să confirme. Suntem gazde bune, primitori și dăruitori. Secui înseamnă parolist. Facem parte din cultura maghiară, însă este un segment aparte, pentru că noi am fost grăniceri, luptători, întotdeauna”, a declarat președintele Consiliului Județean Covasna, Toma Sandor.

Atunci când moderatorul Cosmin Prelipceanu a afirmat că Enciclopedia Britanică indică faptul că „secui” înseamnă „grănicer, omul de la graniță”, deși sensul mai cunoscut este de „scaun”, Sandor a declarat: „Am fost, timp de 1.000 de ani, grăniceri la marginea unui imperiu, și acum suntem în inima unei alte țări, cu tot cu scaun”.

Prefectul județului Covasna a completat: „Secuii sunt grăniceri cu scaun la cap”.

Câștigătorul de pe forum al acestei emisiuni este un telespectator care s-a semnat cu nickname-ul „liviudita”. Acesta a câștigat o tabletă pentru părerea sa despre regionalizare.

Valentin Chirilă, din București, a câștigat o plasmă pentru că a sunat la numărul de telefon 031.400.20.10 și a spus cuvântul-cheie.

Săptămâna viitoare intră în competiție județele Prahova și Dâmbovița.

Citiţi şi

RAPORT DE ȚARĂ. Kürtős kalács și pâinea cu cartofi, simbolurile culinare ale Covasnei

RAPORT DE ȚARĂ. Gulaș și tochitură, mâncăruri vestite din Harghita

RAPORT DE ȚARĂ. Prințul Charles s-a îndrăgostit de Micloșoara, satul renăscut din cenușă

RAPORT DE ȚARĂ. Harghita - prima medalie de aur din istoria sportului paralimpic românesc

RAPORT DE ȚARĂ. Regele Juan Carlos a venit în Harghita, la vânătoare de urși

RAPORT DE ȚARĂ. Satul Bicfalău, 400 de locuitori și 36 de conace vechi de sute de ani

RAPORT DE ȚARĂ. Plantațiile de salcie energetică din Harghita

RAPORT DE ȚARĂ. Mofetele din Covasna sunt unice în Europa

RAPORT DE ȚARĂ. Covasna are ce să le ofere turiștilor, dar aceștia se lasă încă așteptați

RAPORT DE ȚARĂ. Hocheiul, sport rege în Harghita

RAPORT DE ȚARĂ. Un secol de activitate a fabricii de țigări din Sfântu Gheorghe

RAPORT DE ȚARĂ. În salina Praid, din Harghita, se tratează anual sute de mii de persoane

RAPORT DE ȚARĂ. Micii întreprinzători fac cunoscută Covasna în Occident

RAPORT DE ȚARĂ. Harghita, patria cartofului

RAPORT DE ȚARĂ. Covasna, clinica de sănătate a României

RAPORT DE ȚARĂ. Cum se scot bani din piatră seacă în Harghita

RAPORT DE ŢARĂ. Cifrele agriculturii în Covasna, judeţul cu cartofi şi zeci de mii de animale

RAPORT DE ŢARĂ. Harghita luptă pentru a-şi recupera titlul de judeţ al pădurilor

RAPORT DE ȚARĂ. Cardiacii pot încerca terapia cu mofete la Spitalul de Recuperare din Covasna

RAPORT DE ȚARĂ. Harghita, judeţul în care aproape totul se importă

RAPORT DE ȚARĂ. Covasna, locul trei pe ţară într-un top al numărului de olimpici

RAPORT DE ȚARĂ. Harghita, inedit: fabrica de sărmăluțe secuiești și cea mai lungă stradă

RAPORT DE ŢARĂ. Harghita, ţinutul reîmpărţit istoric. Rivalitatea dintre Miercurea Ciuc şi Odorheiu Secuiesc

RAPORT DE ȚARĂ. Covasna, județul cu trei sferturi de locuitori de etnie maghiară

RAPORT DE ȚARĂ. Regionalizarea, motiv de controverse în Covasna

RAPORT DE ȚARĂ. Ce spun autoritățile din Harghita despre regionalizare

RAPORT DE ȚARĂ. Izvoarele și mocănița aduc turiștii în Covasna

RAPORT DE ȚARĂ. Izvoarele de apă termală, o bogăție a Harghitei