NOD Makerspace. Povestea din spatele unei afaceri fără precedent în România

Sergiu Voicu Data actualizării: Data publicării:
nod spacemakers

Primii bani din viaţă i-a câștigat ilegal. E antreprenor de la 18 ani și a încercat șapte afaceri în 17 ani. Excursiile i-au dat însă ideea pentru o afacere de succes. O afacere începută între prieteni, care a început cu 5.000 de euro și a ajuns cel mai mare atelier de creație din România.

Sergiu Voicu, jurnalist Digi24: Sunteți la România Fast Forward. Cunoaştem acum povestea din spatele celui mai mare atelier de creativitate din România şi pe cel care a pus pe picioare acest atelier. Vorbim cu Florin, care la 35 de ani a reuşit să dezvolte ce în România nu mai exista până acum...

Florin Cobuz, antreprenor: ...Un „makerspace”. Este un co-working space ce pune la dispoziţia membrilor lor şi a comunităţii de oameni creativi tot felul de scule, echipamente şi know-how pentru a le folosi.  Ideea a pornit de la atelierul de printare şi machetare a Universităţii de Arhitectură, pe care noi îl administrăm. Şi ne-am gândit cum ar fi să nu mai facem noi servicii pentru oameni şi oamenii să îşi facă singuri lucrurile.

- Ai mai făcut câteva exerciţii până să ajungi la această afacere, ai mai încercat să câştigi bani şi în alte feluri. Îţi mai aduci aminte când ai câştigat primii bani şi cum?

- Primii bani i-am făcut în liceu, când am fost getaway driver pentru hackerii din Vâlcea.

- Ce înseamnă asta? 

- Râmnicu Vâlcea a fost supranumit oraşul hackerilor. Eu, terminând liceul de informatică, am avut contact cu ei.  Am ajutat pe cineva să scoată nişte bani de la poştă şi ăla a fost primul lucru pe care l-am făcut. Uşor ilegal... De tot ilegal.

- Te-ai întâlnit cu poliţia după?

- Nu, nu am avut nici o treabă. Sunt curat.

- Când a fost primul pas legal în mediul antreprenorial?

- Nu ştiu dacă a fost foarte legal nici al doilea. Am făcut Facultatea de Arhitectură şi am stat șase ani în cămin şi atunci am cumpărat prima imprimantă mai mare cu care printam la tot felul de studenţi. A urmat după facultate chiar un studio pe bune de printare şi machetare. A început ca un hobby, ca să nu mai stăm la coadă la centrele de printare.

Ai început în mediul antreprenorial de la 18 ani , ai acum 35, câte încercări de afaceri ai avut?

- Am avut cinci, șase, șapte. Patru dintre ele încă mai funcţionează.

- Tu eşti arhitect şi ţi-ai încercat norocul şi pe partea de arhitectură. Chiar înaintea crizei ţi-ai deschis şi un birou de arhitectură. Cum a mers?

- A fost prima experienţă antreprenorială pe bune. Proaspăt ieşiţi de pe băncile şcolii , am fost în postura de a ne angaja sau a ne deschide propriul birou. Era şi boomul economic, am cumpărat calculatoare, am angajat oameni, mergea foarte bine până a venit criza şi am închis.

A urmat apoi o perioadă în care Florin a ales să călătorească.

- Excursii care ţi-au schimbat percepţia despre viaţă şi care ţi-au adus şi ideea asta de...ce-ar fi să fac eu un centru de creativitate.

- Am fost în primul şi cel mai mare raliu caritabil din lume. Se întâmplă pe 11 mii de kilometri, între Londra şi Ulan Bator, în Mongolia. Şi am fost prima ambulanţă şi prima echipa din România în scopul ăsta. Are scopul de a ajuta copiii defavorizaţi din Mongolia. A doua a fost în Peru. În toate aceste excursii ai timp foarte mult să te gândeşti. Mai ales că stai într-o motocicletă sau într-o ambulanţă atâtea zile în şir.  Ne-a venit ideea să facem acest maker space.

- Echipa de început ? Eraţi prieteni?

- Eram foarte mulţi prieteni şi fusesem împreună în aceste proiecte, cu Mongolia, cu Peru şi era un grup extins de oameni creativi.

***

- Eşti cofondatorul acestui spaţiu. Pentru tine cum a început povestea ?

- Eu cu echipa mea de arhitectură ne-am oferit tot ajutorul în amenajarea spaţiului. Am creat proiectul de amenajare. Am condus echipa de voluntari cu care am construit tot mobilierul care este aici în spaţiu, povestește Tamina Lolev, antreprenor.

-  Tot ce vedeţi aici, în afară de scaune, este construit de noi, adaugă Florin Cobuz. De la mobilier, rafturi, corpurile de iluminat, lavoarele de la baie.

- Eu acum îmi sudez o masă cu picioare reglabile. Dar eu de fapt sunt pasionat de hârtie, fac origami. Am venit aici, la NOD, şi am decis să îmi personalizez biroul şi să îmi fac o masă personalizată, explică Paul Budan, origamist şi trainer.

- Am angrenat tot ce am putut. De exemplu, tatăl meu a lucrat la proiectul nostru șase luni de zile voluntar, spune Tamina Lolev.

- Am găsit pe şantier oameni pe care nu îi văzusem în viaţa mea. Și îi întrebam: tu cine eşti? Ce cauţi aici? Am auzit de voi şi că este un proiect foarte mişto şi am venit să vă ajut, povestește Florin Cobuz.

- Ne-am împrumutat de la prieteni, părinţi. Din toate părţile. Oamenii aveau încredere în noi, nu a fost foarte greu, își amintește Tamina Lolev.

- Am început cu foarte puţini bani. Au fost 5.000 de euro, toţi la un loc, continuă Florin Cobuz.

- V-aţi împrumutat şi la bancă?

- În primul an nu, ne-am împrumutat la bancă. În ultimul an, acum, pentru proiectele atelierelor de la parter, spune Tamina Lolev.

O mână de tineri au reuşit astfel să transforme o hală a fostei fabrici de bumbac din Capitală într-un spaţiu de lucru pentru fanii bricolajului.

- Din vorbă în vorbă, prieteni ai prietenilor, s-a ocupat foarte repede spaţiul. În aprilie 2015 erau toate studiourile închiriate. Ăsta a fost norocul nostru, că am avut foarte mulţi prieteni, menționează Tamina Lolev.

Un loc pentru cei care au idei şi vor să le pună în practică. Fie că este vorba de realizarea de obiecte decorative, de mobilier sau haine, spaţiul de lucru pune la dispoziţia creativilor unelte şi utilaje care nu trebuie cumpărate, ci se pot doar închiria.

Alexandru Radu este inginer și visează din copilărie să îşi construiască un avion cu radiocomandă.

- Am ajuns aici prin prisma faptului că acasă, în balconul apartamentului, nu puteam dezvolta avionul, care necesită un spaţiu destul de măricel. Pe lângă asta, necesitatea unor scule şi aparaturi de o performanţă ridicată, la vremea aceea nu puteam să investesc o sumă de bani... care ulterior nici nu le mai foloseam. De aceea am optat pentru un spațiu de tip hub tehnologic. Îmi sunt puse la dispoziție toate dispozitivele necesare, laser CNC, router CNC, imprimantă 3D, explică bărbatul.

Iar visul lui Alexandru de a face aeromodele a prins aripi aici. De la un avion a trecut la al doilea...şi tot aşa.

- Scalăm şi producem avioane de jucărie, pentru piaţa internaţională mai mult. Din pasiunea mea vreau să dezvolt primul atelier şi prima fabrică de producţie de aeromodele din România, își împărtășește visul Alexandru.

Paul şi-a găsit şi el aici locul potrivit pentru a-şi fructifica talentul.

- Eu am început afacerea asta într-un moment de impas în care nu ştiam ce să fac, povestește Paul Budan.

Atunci când a primit o carte de origami, la vârsta de 7 ani, Paul Budan nu ştia că acest cadou îi va influenţa destinul.

- Dacă exprimi ceva bun în ceea ce faci, ţi se întorc foarte multe lucruri. Şi primeam comenzi din recomandarea prietenilor, relatează Paul.

Aşa a ajuns să îşi transforme hobby-ul în afacere.

- Lucrez în echipa NOD Makerspace ca trainer şi duc la bun sfârșit foarte multe amenajări şi foarte multe cereri pe care le primim aici.

Pentru primul contract a realizat 200 de figurine în trei zile. A investit 25 de lei în hârtia colorată şi a câştigat o mie de lei. Acum face decoraţiuni pentru nunţi, pentru sedii de magazine, dar şi de birouri. Iar printre clienţii săi, şi gigantul Google.

- Am desfăşurat pe un perete de 4 metri pe 2 metri harta lumii şi am ilustrat folosindu-mă de cocori migraţia omului pe Pământ, de acum 170 de mii de ani încoace, din Africa înspre Asia, iar prin sensul cocorilor și culoarea lor am reprezentant migrația omului pe Pământ. Am folosit 3000 şi ceva de obiecte. 80 de mii de figurine am pliat într-un an, povestește Paul.

NOD Makerspace are o suprafaţă de 1.000 de metri pătraţi, iar aici pot lucra câteva sute de persoane în acelaşi timp.

Principiul este acelaşi ca pentru o sală de gimnastică. În baza unui abonament, clientul are acces atât la o masă de lucru, cât şi la uneltele necesare.

- În total avem cam 25 de studiouri ce pot fi închiriate şi o întreagă zonă de co-working. Sunt arhitecţi, designeri, artişti, care lucrează aici. Există şi o zonă de conferinţe, unde au loc prezentări ale arhitecţilor, designerilor, concursuri, prezentări de materiale noi, detaliază Tamina Lolev.

- Mi se pare că este cea mai faină comunitate pe care am găsit-o în viaţa mea, mărturisește Emanuele Musa, antreprenor.

- Şi spui asta pentru că ai călătorit foarte mult.

- M-am născut în Sardinia. Am studiat inginerie în Torino. Am lucrat în Anglia. Am continuat în Franţa, Belgia, Brazilia, am revenit în Franţa, unde am stat încă patru ani, apoi m-am decis să vin aici. Şi eu, şi soţia mea eram corporatişti înainte. Ne-a plăcut foarte mult când am întâlnit comunitatea asta.

Emanuele şi-a propus ca împreună cu echipa NOD să treacă la un alt nivel. Să ajute oamenii creativi să îşi facă o afacere, iar ideile să poată fi transformate în obiecte şi apoi vândute.

 - Am văzut că nu există un accelerator pentru makers în Europa şi asta ar fi o oportunitate unică pentru comunitatea din România. Aici vrem să ajutăm oamenii cu partea de business plan şi partea de produse şi cu lansarea şi distribuţia, de la început. După cinci luni ajunge cu produsul finit care poată fi vândut imediat, explică Emanuele Musa.

- Aici este un spaţiu perfect pentru noi, pentru că facem mizerie, facem gălăgie şi avem la dispoziţie lemn, CNC, laser. Aici toată lumea stă şi meştereşte. Fiecare face câte ceva şi nu îţi vine să mai stai degeaba, te ambiţionează să te apuci să lucrezi, spun Gabriel Corbu, inginer horticultor, și Ana Constantinescu, designer.

- Oamenii îşi dau seama că este mult mai uşor şi mai eficient ca şi costuri, să stai în acelaşi spaţiu şi să lucrezi împreună cu ei, să împarţi echipamente decât să ţi le cumperi singur, spune Florin Cobuz.

- De exemplu, formele pe care le facem, le proiectăm în lemn şi după care turnăm o matriţă, în care turnăm cimentul. Asta e mişto, proiectul de comunitate. Un coleg ne-a ajutat cu metalul, un alt coleg cu sticla, ne-a tăiat-o, un coleg ne-a învăţat să vopsim, detaliază Gabriel Corbu. Atât timp cât nu dărâmăm pereţii şi nu îi deranjăm pe ceilalţi, putem face orice, adaugă întreprinzătorul.

Pentru a fi şi mai aproape de comunitatea oamenilor creativi, tinerii antreprenori de la NOD au decis să deschidă şi prima bibliotecă de materiale din România şi singura din estul Europei.

- Am scris un proiect şi am participat la un concurs. Am câştigat acel concurs. Şi ăsta a fost startul unei idei. Am avut ideea, am obţinut nişte bani. E clar că noi am gândit proiectul mult mai mic, dar pe măsură ce evolua ne-am dat seama cât de multă lume are nevoie de o bibliotecă de materiale, explică Florin Cobuz.

- Materialele pentru designer sunt aşa cum sunt cuvintele pentru scriitor: fac ca lucrurile să capete sens, spune Carla Szabo, designer.

- Este clar că trebuie să vezi textura, să vezi greutatea, să ştii proprietăţile atunci când creezi un obiect de design. Este definitoriu pentru obiectul fizic, arată Dragoș Motica, designer.

- Avem în jur de 2000 de materiale.  În biblioteca de materiale au venit arhitecţi, designeri de interior, fashion designeri, bijutieri, foarte mulţi studenţi, spune Sandra Bălășoiu, bibliotecar.

- Studenţii au acces gratuit. Asta este foarte important, pentru că vrem să devină un spaţiu foarte important de educaţie. Oricine poate veni să descopere biblioteca de materiale gratuit, iar dacă consideră că este un spaţiu inspiraţional, poate plăti un abonament anual de 120 de euro, adică 10 euro pe lună, precizează Sabina Baciu, project manager.

- În biblioteca noastră veţi găsi atât materiale clasice, cât şi materiale inovative. Mai multe tipuri de piatră, de beton, de lemn, arată bibliotecarul Sandra Bălășoiu.

- Aici avem lemn ars?

- Da, l-am primit din Japonia.

- La ce îl poţi folosi?

- La tot felul de pereţi decorativi.

- Aveţi o masă plină de materiale. Ăsta ce este?

- Un fel de panou OSB, nu este din rumeguș presat, este din reziduuri agricole, porumb, grâu...este şi foarte uşor.

- Şi această placă albastră-mov...

- Este un tip de beton cu biluțe cu rol reflectorizant. Dacă vei construi un tunel şi foloseşti tipul ăsta de beton, nu mai e nevoie de iluminat public, farurile de la maşini se reflectă în aceste bile. Și practic tu îţi foloseşti maşina să iluminezi, explică tânăra.

- Pe măsură ce am avansat, a devenit tot mai complex planul, pentru că au apărut tot felul de lucruri secundare, care au sprijinit mersul lucrurilor. De exemplu, serviciile, explică Tamina Lolev.

Iar unul dintre servicii este crearea de obiecte la comandă. Cei creativi, dar mai puţin îndemânatici pot apela la altcineva să le realizeze produsele. Locul oferă şi cursuri de folosire a uneltelor speciale precum laser cutter, de prelucrare a lemnului, a metalului, introducere în noţiunile de modelare 3D sau croitorie.

- La voi cât repede au venit banii?

- Au venit din prima zi, dar au fost mereu reinvestiţi pentru a îmbunătăţi sculele pe care le avem, pentru a îmbunătăţi toată partea de comunitate. Tot ce facem reinvestim, spune Florin Cobuz.

- V-aţi gândit din experienţa proprie să mai dezvoltaţi o nişă. Aţi făcut un loc de joacă pentru copii...

- S-a întâmplat în ultimele luni. Ţinând cont că de un an şi patru luni avem o fetiţă, am simțit nevoia si s-a perpetuat nevoia noastră şi printre alte mămici, căci mai avem nişte bebeluşi aici...o nevoie pentru un loc de joacă pentru copii, spune Tamina.

- Am intrat acolo şi eram ca Alice în Țara minunilor. Totul colorat şi copiii ăia. Care zâmbesc, se joacă cu tine. Doamna psiholog care are grijă de ei. Şi am stat o oră acolo. Am făcut baie în bule. M-am deconectat total. După care vii aici şi torni ciment, spune Ana Constantinescu, designer.

- Care crezi tu că este cheia succesului în afaceri?

- Să îţi construieşti o echipă profesionistă. Nu contează banii. Dacă ai baza şi echipa, poţi să faci orice proiect. Ai zis tu „antreprenor de succes”. Nu ştiu în ce se măsoară succesul. Dacă se măsoară în bani, nu sunt unul de succes. Dacă se măsoară în satisfacţia că ai făcut ceva pentru cineva şi eşti tu fericit în fiecare zi, atunci da, sunt unul de succes, mărturisește Florin Cobuz.

- Trebuie să ştii să mobilizezi oameni. Să ştii să vinzi, pentru că trebuie să îţi vinzi proiectul foarte mult, consideră Tamina Lolev.

 - Nu trebuie să fii focusat pe a face bani foarte repede. Trebuie să îi dai timp să crească şi să ai răbdare, insistă Florin Cobuz.

- Ai vreun sfat pentru tinerii care vor să devină antreprenori?

- Este grozav pentru libertatea pe care ţi-o dă. Și sfatul meu este să se înarmeze cu răbdare, spune Tamina Lolev.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri