Sari la conținut

Educația de calitate, pe cale de dispariție

Profesorii din România au cele mai mici salarii din Uniunea Europeană. O spun statisticile internaţionale, care arată că un cadru didactic debutant din ţara noastră câştigă doar 2.500 de euro pe an.

La polul opus, profesorii aflaţi la început de carieră în ţări ca Luxemburg, Germania sau Elveţia pot câştiga şi de 25 de ori mai mult decât colegii lor din România, adică peste 60.000 de euro.

Acesta este motivul pentru care învăţământul românesc nu este atractiv pentru cei mai buni absolvenţi de facultate, iar calitatea educaţiei de la noi nu poate fi comparată cu cea din Finlanda, Coreea de Sud sau Polonia - ţara care ocupă locul 10 în topul celor mai bune sisteme de învăţământ din lume. 

„Calitatea actului didactic depinde de calitatea omului pe care elevii îl au în față”, spune Daniela Vişoianu, preşedinte Federaţia Coaliţia pentru Educaţie.

„Influența profesorilor asupra rezultatelor învățării întrece orice alt factor intern școlii”, spune Șerban Iosifescu, preşedinte ARACIP România.

În ţara noastră, peste 250.000 de cadre didactice se ocupă de educaţia elevilor din şcoli şi licee. Românii consideră meseria de profesor a doua cea mai respectată profesie, după cea de medic. Chiar şi aşa, cadrele didactice de la noi primesc cei mai puţini bani, la nivelul Uniunii Europene.

„Noi avem cel mai mic salariu de intrare în învățământ, la nivelul întregii Uniunii Europene, cam de 2.500 de euro pe an și reprezintă aproape 40% din PIB pe cap de locuitor. Ori recomandările internaționale spun că acest salariu să fie peste 90% din PIB pe cap de locuitor. Deci ar trebui cel puțin dublat salariul de intrare”, spune Șerban Iosifescu.

„Pentru mine ar fi nepotrivit și ca urmare a mandatului scurt pe care îl am să spun despre o creștere a salariului”, declară Adrian Curaj, ministrul Educației.

„Suntem pe ultimul loc în Europa vizavi de investițiile în resursa umană. Cum pot să îi spun eu colegului meu care primeste 10 milioane pe lună ca debutant cu studii superioare că este pe picior de egalitate cu colegii din Ungaria, Slovenia, Cehia, unde salariile se discută în sute de euro”, spune Marius Nistor, președinte FS Spir Haret.

În Coreea de Sud, Japonia, Finlanda sau Marea Britanie funcţionează cele mai bune sisteme de învăţământ din lume. Acolo, guvernele alocă educaţiei bugete uriaşe. Spre exemplu, doar în "ţara dimineţilor liniştite", anual, 17 miliarde de dolari sunt destinaţi învăţământului. Nu este de mirare că profesorii din Coreea de Sud petrec în preajma celor mici mai mult timp decât o fac propriii părinţi.

La 8.000 de kilometri distanţă, în România, unul din doi profesori este nemulţumit de modul în care cadrele didactice sunt tratate. Salariile mici, cheltuieilile suportate din propriile buzunare pentru formarea profesională şi lipsa materialelor didactice, sunt trei dintre nemulţumirile celor care se ocupă de educaţia elevilor.

„Acolo ar trebui să fie prima prioritate a Ministerului și a Guvernului în egală măsură. Pentru că nouă ne pleacă din sistem cadre didactice prin pensionare, prin cale naturală. Iar ceea ce vine din spate nu va reuși să acopere în totalitate ceea ce părșsește sistemul acum”, mai spune Marius Nistor.

Pe lângă salariile mici şi pensionarea cadrelor didactice cu experienţă, o altă problemă cu care se confruntă sistemul de învăţământ românesc este legată de calitatea profesorilor care ajung la catedră.

„Nu avem în învățământ absolvenții de top ai universităților din România”, spune Daniela Vişoianu, preşedinte Federaţia Coaliţia pentru Educaţie.

„Când doar 2% din absolvenți își mai doresc o carieră didactică cineva trebuie să înțeleagă ca principala prioritate ar trebui să fie investiția în resursa umană”, mai spune Marius Nistor.

Experţii care se ocupă de analiza calităţii în educaţie militează pentru acordarea de sporuri financiare cadrelor didactice care predau ştiinţe la care numărul profesorilor este insuficient.

„De exemplu, dacă avem un deficit de cadre pentru partea digitală, partea de informatică, să poți să dai un salariu mai mare unei peroane care predă informatică decât unuia care preda istoriă. Eu am predat istoria, ca să nu creadă ca am ceva cu disciplina respectivă”, afirmă Șerban Iosifescu, președinte ARACIP România.

Într-un clasament al celor mai bine plătiţi profesori din lume, cadrele didactice din România aproape ca nu contează. Suedezii câştigă de zece ori mai mult, britanicii de 15 ori, olandezii de 20 de ori şi - în vârful topului - profesorii din Elveţia sau Germania care câştigă într-un an, cât cadrele didactice din România reuşesc în 25 de ani!

Statutul profesorilor din ţara noastră nu se va putea schimba, atrag atenţia experţii în educaţie, atât timp cât salarizarea celor de la catedră nu va fi corelată cu performanţă. Propunere pe care majoritatea celor care se ocupa de educaţia elevilor o resping, în prezent.

Bani puțini, educație pe măsură

Salariile motivante pentru profesori sunt esenţiale în orice sistem educaţional de succes. Şi totuşi, nu doar banii pe care îi primeşte un cadru didactic sunt importanţi pentru ca actul de predare să fie unul de calitate. Pregătirea viitorilor profesori, orele de practică şi mai ales studiile de specialitate fac diferenţa între un profesor bun şi unul slab.

Dacă în România în faţa elevilor pot ajunge cadre didactice care la examenul de titularizare iau note de 5 sau vin la testare cu fiţuici, în Finlanda, de exemplu, ca să ajungi profesor trebuie să faci parte dintre cei mai buni 10% absolvenţi, să ai obligatoriu masterat didactic şi, în medie, 10.000 de ore de practică.

Ioan Bădilă este unul dintre cei mai iubiţi învăţători din România. De mic copil şi-a dorit să împartă cu ceilalţi din cunoştinţele lui. Până acum i-au trecut prin mână câteva sute de copii. Unii dintre ei au ajuns la rândul lor profesori. O meserie pe care mulţi o practică, dar puţini o fac aşa cum trebuie, susţin cei care se ocupă de evaluarea calităţii educaţiei din România.

„Noi avem strategii de părăsire timpurie a școlii pentru învățământul superior, pentru învățarea pe tot parcusul vieții, avem una și pentru învățământul tehnic, dar nu avem o strategie importantă pentru cea mai importantă resursă din educație și anume resursa umană”, spune Șerban Iosifescu, președinte ARACIP România.

„Trebuie să fim foarte onești și să recunoaștem: calitatea pregătirii elevilor în zona de științe a scăzut foarte mult. Pierderea copiiilor se petrece în gimnaziu”, spune Daniela Vișoianu, președinte Federația Coaliția pentru Educație.

În Finlanda, cel mai bun sistem educaţional din Europa, este o întreagă aventură să ajungi profesor. Un tânăr este selectat pentru a studia să devină cadru didactic, doar dacă se numără printre cei 10% cei mai buni absolvenţi de liceu. Apoi, la examenul de admitere la Facultatea de educaţie, nouă din zece candidaţi sunt respinşi. Abia după cinci ani de studiu aprofundat şi 10.000 de ore de practică, absolvenţii pot spera că vor deveni profesori.

În România lucrurile sunt mult mai simple. După facultate, cei care vor să ajungă în faţa elevilor trebuie să treacă de un examen de titularizare. Dacă iau nota 7 devin cadre didactice titulare. Dacă nota lor este cuprinsă între 5 şi 7 se pot înscrie că suplinitori calificaţi, iar dacă iau mai puţin de cinci, pot spera la un post de suplinitor necalificat.

În România, numărul absolvenţilor de facultate care trec de examenul de titularizare este într-o continuă scădere. Dacă în 2012, 82% dintre candidaţi au luat peste 5 la titularizare, anul trecut doar 73% au mai reuşit această performanţă.

Îngrijorător este că numai 40 de absolvenţi de studii superioare au obţinut nota maximă, în timp ce - atenţie - mai bine de 5.000 de potenţiali profesori au luat o notă sub 5.

Şi cum în ţara noastră masteratul didactic nu este deocamdată obligatoriu, mulţi dintre cei care nu au excelat în facultate au ajuns profesori.

„Avem o Lege, 1/2011, există în lege, nu s-a aplicat niciodată”, spune Daniela Vișoianu.

„Prin modificări ulterioare a fost slăbită importanța masteratului didactic”, afirmă Șerban Iosifescu.

„În România problema cu legile este că le dăm, la un moment sunt integrate, au un tablou general, după care încep derogările”, adaugă Daniela Vișoianu.

Marea provocare a tuturor sistemelor de învăţământ este să găsească profesori pentru şcolile la care puţini se încumetă să predea.

Anca Mărgineanu este unul dintre cadrele didactice care a acceptat provocarea celor de la Teach for Romania şi a ales să meargă în faţa elevilor de la o şcoala aflată la 30 de kilometri de Bucureşti. Elevii au îndrăgit-o imediat.

„Să pleci de acasă, la 22 de ani, fără să ai niciun fel de experiență anterioară de a lucra și să te duci într-o comunitate să faci asta ca un adult responsabil, mi se pare extraordinar. Se trezec la 5 dimineata, unii au navete și de patru ore, deci este foarte dificil”, spune Corina Puiu, reprezentant „Teach fo Romania”.

În România, cazurile de acest fel sunt însă prea rare. Din nefericire, pe lângă puţinii profesori bine pregătiţi, în sistemul de învăţământ reuşesc să intre mulţi absolvenţi de facultate slab pregătiţi. Cu totul alta este situaţia în Finlanda.

„În Finlanda, toți profesorii sunt obligați să aiba masteratul (...) Un program similar este și în Franța. Durează de doi ani de zile, în primul an avea 25% practică, 75% teorie, iar in anul doi raportul era invers, 75% practica și 25% teorie”, spune Șerba Iosifescu.

Educaţia din România se află abia pe locul 32 din 40, în topul celor mai bune sisteme de învăţământ, din lume. În Bulgaria se investesc mai mulţi bani în educaţia elevilor, profesorii au salarii mai mari, iar cadrele didactice sunt mai pregătite ca cele din ţara noastră.

Un examen de titularizare exigent, mai multe ore de practică pedagogică şi un masterat didactic obligatoriu - sunt trei dintre măsurile care ar putea face ca România să conteze în învăţământul mondial.

Etichete: jurnal pentru copii , educatie , reforme , salarii profesori , sistem educatie romania

Pe aceeași temă
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
prv_level, civicCookieControl, m2digi24ro, stickyCookie
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cX_S, cX_P, gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CrazyEgg crazyegg.com Vezi politica de confidenţialitate
ce2ab, ce_login, ceac, sid, _ceir, is_returning, _CEFT, ceg.s, ceg.u, __ar_v4, __distillery, __zlcmid, __zprivacy, _ga, _gat, ki_r, ki_s, ki_t, ki_u, km_ai, km_lv, km_ni, km_uq, km_vs, kvcd, optimizelyBuckets, optimizelyEndUserId, optimizelyPendingLogEvents, optimizelySegments
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cx_profile_timeout, cx_profile_data
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi aici politica noastră de cookie-uri și de prelucrare a datelor tale