Old school, new school. Table vs tablete în școlile din România

Data actualizării: Data publicării:
old school new school

În timp ce în ţări precum Finlanda şi Marea Britanie, tehnologia a fost introdusă în şcoli, de mai bine de două decenii, în România zilelor noastre încă se face informatică în săli fără calculatoare. Ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, visează să schimbe acest lucru şi să cumpere table inteligente pentru toate sălile de clasă şi tablete pentru fiecare elev. O idee bună, spun experţii în educaţie, dar, înainte de toate, ar trebui că profesorii să fie învăţaţi cum să folosească tehnologia la ore. În ţara în care încă există toalete în curtea şcolii, sunt mii de profesori care nu şi-au permis niciodată un telefon inteligent sau un laptop.

Ioana Chelaru este învăţătoare. Încearcă să mânuiască o tabletă:

- Ia să vedem... În meniu unde se intră? Adevărul e că nu prea am folosit...

- Acesta e albumul cu fotografii. 

- Deci e tableta de la domnul învăţător din clasă, da?

- Da, e a unui elev.

- Vă asigur că elevii clasei a II-a se descurcă mai bine decât mine. 

Visez când în toate sălile noastre de clasă avem aceste table, copiii au pe ce să își ia lecțiile acasă și fiecare profesor își construiește lecția potrivită clasei la care predă”, mărturisea la Digi24 Ecaterina Andronescu, ministrul educației.

În timp ce Ecaterina Andronescu visează să vadă toți elevii și profesorii cu tablete în brațe, situația reală din școlile românești ne obligă să rămânem cu picioarele pe pământ. Sunt mii de profesori care nu știu să folosească tehnologia la clasă pentru că nu și-au permis niciodată un telefon inteligent sau o tabletă.

Iar realitatea din teren, din școlile țării, contrazice optimismul ministrului.

Laborator de informatică, transformat în depozit

În Bujoreni, județul Teleorman, de exemplu, cabinetul de informatică a fost transformat în depozit.

Mirela Manea, directoarea școlii din Bujoreni: Acesta este laboratorul de informatică. Este și locul unde manualele pe care le avem pentru copii sunt depozitate. Sunt foarte puțini copii și nu avem nevoie de multe calculatoare.

- Câte calculatoare sunt?

- 7 sunt.

- Că acum nu le văd.

- Da, sunt acolo. Momentan nu avem licență pentru ele, nu avem actualizată licența și acesta este motivul pentru care nu le folosim deocamdată. Și nici monitoare suficiente. Am dus chiar eu unul de acasă și am mai încercat pe la cunoștințe să mai facem în așa fel, încât să mai poată lucra copiii.

În timp ce copiii așteaptă să aibă acces la internet și tehnologie, peste calculatoare se așează praful.

Să notăm, în context, o altă declarație a ministrului Ecaterina Andronescu:  „Sigur că aceste lucruri ne ajutăm să-i sprijinim pe copii, să le asigurăm egalitatea de șanse, de acces”.

Power Point după dictare

Ce fel de șanse au acești copii, pe care i-am filmat anul trecut la o ora de informatică? Fără calculatoare, cu materia predată la tablă, copiii studiază Power Point după dictare.

 - Cum e ora de informatică?

- Frumoasă, dar ar fi mai frumoasă dacă am sta toți și să avem un calculator al nostru.

În alte școli există calculatoare, dar fie nu sunt suficiente, fie nu au instalate programele informatice.

„În mod normal, această lecție presupune mai mult aplicație, însă noi nu avem pe calculator programul necesar și atunci trebuie să facem lecția pe tablă”, le spune profesoara elevilor după care scrie pe tablă titlul lecției: „Power Point”.

„Îmi este foarte greu, din cauză că funcționează numai trei calculatoare. E greu, pentru că trebuie să ne grupăm și nu avem cum să scriem, scriem pe rând”, spune o elevă.

- Îl lași și pe Gabi să treacă în locul tău să scrie? 

- Fac cu rândul...da...nefiind un număr de calculatoare pentru fiecare elev, nu avem încotro decât să facă cu rândul”, explică profesorul. Fie îi pun să scrie aici, dăm tastatura la o parte și își fac loc cum pot, fie jumătate de oră o facem în clasă, le predau și apoi aplicațiile le facem la oră.

- Ce fel de aplicații puteți să faceți cu aceste calculatoare?

- Nu foarte multe...

Cu alte cuvinte, profesorii de informatică sunt nevoiți să adapteze materia în funcție de lipsurile din sistem.

România digitală, program de 2 miliarde de lei

Ministrul educației anunța în urmă cu câteva săptămâni că va dota cu table și tablete toate școlile din țară. Proiectul național „România Digitală” are alocată suma de două miliarde de lei și ar urmă să fie cumpărate două milioane de tablete pentru toți elevii de gimnaziu și licee.

Ecaterina Andronescu: „Avem acum în derulare un proiect de 46 de milioane de euro, un proiect din fonduri structurale, proiect în cadrul căruia pregătim 55 de mii de profesori. Ei vor fi formatorii celorlalți, nu e așa mare filosofie să înveți să lucrezi cu o tablă inteligentă”.

Ioana Chelaru, învățătoarea de la începutul reportajului nostru, admite că e nevoie de table inteligente și tablete, dar în egală măsură spune că e nevoie și de instruirea celor care vor lucra cu acestea.

„S-a mai propus și acum 5 sau 6 ani, s-a anunțat această măsură, din păcate nu s-a aplicat. M-am speriat atunci că nu o să pot să lucrez. Am tot așteptat toată vara să ne cheme la instruire, între timp ne-am instruit noi cum am putut”, mărturisește învățătoarea.

Școala din Radovanu, o excepție. Tehnologia - pe banii părinților

Așa cum a putut s-a descurcat și directorul școlii Radovanu din județul Călărași, care este învățător.

- Intraţi în Kahoot, vă rog! Ne conectăm la tablă ca să facem un fel de joc. Știm împărțitorul, știm câtul, rezultatul, și trebuie să aflăm deîmpărțitul, care este cel mai mare număr din împărțire... Bravoo, 10! Toată lumea a răspuns corect.

Diferența dintre 100 și întreitul lui 10 este ... Cum ați calculat aici?

- Aflăm întreitul, apoi scădem din 100.

- Care este rezultatul?

- 90 - 5X5.  Mai întâi trebuia să aflăm 5X5 și apoi să scădem.

- Ok!

Citiți și: Școala din sat unde copiii învață pe tablete

Orele pe care le ține Marian Cîrlig sunt interactive, pentru că a cumpărat o tablă inteligentă și tabletele cu ajutorul părinților. Recunoaște însă că e nevoie de mult mai mult, pe lângă aceste instrumente.

Marian Cîrlig, directorul școlii din Radovanu: „Degeaba cumpărăm tablete dacă nu ne asigurăm că fiecare instituție de învățământ are conexiune wireless. Degeaba livrăm tabletele dacă nu încercăm măcar într-o singură clasă să ai și o tablă inteligentă. Degeaba dăm tablete, dacă nu dăm și câte un laptop pentru cadre didactice.

- Câți profesori sunt în această școală?

- Să zicem 20.

- Din acești 20, câți știu să folosească tablete?

- Tabla inteligentă - 3, tablete mai mulți, dar mai mult în interes personal.

Ar trebui să se umble la fișa de evaluare a cadrului didactic. Punctajele care se referă la folosirea tehnologiei la clasă, la folosirea metodelor moderne la clasă să fie cu mult mai mari. Ar trebui să fie acea motivație.

În acest moment, că muncești mult sau muncești puțin la clasă, salariul este același. Nu contează dacă aduci inovație la clasă, dacă îi ajuți să se dezvolte conform inteligenței lor multiple, dacă creezi acea stare de bine de care se tot vorbește”.

Ore pe telefon, la Valea Doftanei

Într-o altă școală, din Valea Doftanei, o învățătoare a învățat să folosească telefonul mobil la clasă. Am găsit-o la ora de matematică și explorarea mediului.

„Am făcut o casă care cântă. O casă cum aș crede eu din viitor. Cântă...” 

„Eu vreau să mă fac mecanic auto pe calculator și să repar mașinile pe calculator. De exemplu să le strâng șuruburile”.

Ana Clara Grecu, învățătoare: „Copiii de acum sunt o generație cu telefonul ca o extensie naturală. Și atunci nu putem să le îndepărtăm. Putem doar să încercăm să îi învățăm cum să le folosească în mod util, cum să le folosească pentru ce avem nevoie la clasa. Primesc feedback imediat și știu exact dacă e bine sau dacă au greșit. Îi ajută mult. Copiii au nevoie de feedback. Au nevoie să știe dacă ce au făcut este bine sau nu este bine și acolo îl primesc imediat”.

„E mai ușor să învățăm tabla înmulțirii, pentru că sunt multe aplicații, jocuri de matematică sau de română și învățăm mult mai simplu aceste lucruri”, spune Andreea, elevă.

„Eu nu știam să lucrez în World Cloud și am învățat foarte multe lucruri”, spune o altă elevă care mărturisește că părinții ei nu știu ce știe ea și de fapt ea îi învață pe ei.

Ca să aducă generațiile mai vechi mai aproape de tehnologie, au fost organizate și întâlniri cu părinții și bunicii. Au fost învățați să se joace, să participe la activități.

Dar toate s-au întâmplat cu ajutorul unei asociații, nu datorită Ministerului Educației. TechSoup a învățat sute de profesori să folosească tehnologia la ore, iar 2.200 de dascali le-au cerut deja ajutorul.

Irina Zamfirescu, asociația TechSoup: Trebuie să lucrăm la motivație pentru că există pentru unii dintre ei reticență în a spune copiilor „Scoateți telefonul mobil”. Nu știu cum să gestioneze această situație. Să facă întâlnirea dintre telefonul mobil și educație.

Studiu. Cât de des sunt folosite noile tehnologii în procesul educațional din România?

Potrivit unui studiu european, doar 11 la sută dintre copiii români spun că profesorii le cer zilnic să folosească telefoanele inteligente pentru diferite sarcini în clasă.

Un sfert dintre elevii chestionați spun că nu li se cere niciodată sau aproape niciodată să folosească internetul pentru informare, jumătate dintre ei că nu li se cere niciodată să colaboreze cu colegii pe internet și ceva mai mult de trei sferturi spun că nu li se cere niciodată sau aproape niciodată să folosească smartphone-ul pentru diferite activități sau sarcini în clasă.

Cum învață profesorii?

Inspectoratul școlar București a început să pregătească inspectorii școlari, pe care i-a chemat la un curs de digitalizare.

„Avem posibilitatea să transmitem către elev, spre studiu, conținut digital. Fie că e conținut de pe internet, un video de pe youtube, o poză, un mesaj interesant scris pe un zid. Mă opresc fac poză și îl încarc și pe baza lui pornesc o discuție. Limita este creativitatea profesorului”, li se explică la curs.

Jean Badea - șef servicii informatizare ISMB: „După ce depășim bariera necunoscutului, pentru că asta este bariera pe care o întâmpină cadrele didactice, lucrurile se transformă în interes”.

 

Din păcate, pașii sunt foarte lenți. Programul CRED, cu care Ministerul Educației se laudă de câțiva ani că va pregăti 55 de mii de profesori se mișcă încet. Deocmadată au fost doar câteva module, pentru formatori, care ar trebui să îi pregătească mai departe pe ceilalți profesori.

Nicoleta Fotiade - expert în educație media: „E nevoie de profesori cu competențe digitale avansate. Tableta e doar un instrument digital și atât. E nevoie să fie integrată la clasă, dar profesorii trebuie să facă mult mai mult. Ei trebuie să fie capabili să îi învețe pe copii abilitatea de a cauta și selecta informații online, de a analiza și evalua credibilitatea informațiilor. Asta înseamnă competențe digitale avansate”.


România trece cu greu clasa la Educaţie! Nu o spunem noi, o spun cifrele şi studiile la nivel internaţional, care ne plasează mereu pe ultimele locuri. Abandonul şcolar, analfabetismul funcţional, subfinanţarea cronică, profesori prost plătiți sau insuficient pregătiți... sunt doar câteva dintre problemele unui sistem încremenit. Am avut 23 de miniștri în 30 de ani și educația nu primește nici astăzi un buget de 6 la sută din PIB, așa cum scrie în legea educației. Elevi, părinţi, profesori şi întreaga societate aşteaptă de zeci de ani o schimbare. De unde ar trebui să înceapă reforma sistemului de învățământ? Încercăm să aflăm împreună în campania „Old School/New School”.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri