România ar trebui să fie mai activ implicată în consultările internaţionale privind situaţia din Ucraina, în contextul întâlnirii dintre preşedintele american Donald Trump şi liderul rus Vladimir Putin, a transmis deputatul PNL Ionuţ Stroe într-o postare pe pagina de Facebook.
El a afirmat că dialogul lui Donald Trump cu Vladimir Putin despre pacea din Ucraina reprezintă un prim pas care nu poate fi ignorat şi a spus că „orice iniţiativă care poate aduce mai aproape pacea trebuie salutată”.
„Indiferent de percepţii şi poziţionări, trebuie să apreciem încercările reale de a opri un război devastator pentru întreaga regiune. Desigur, aşteptările trebuie gestionate cu prudenţă şi reţinere. Preşedintele Putin a reiterat aceleaşi teze neconvingătoare, demonstrând încă o dată că nu îşi doreşte cu adevărat pacea”, a scris Ionuţ Stroe.
Acesta precizează că, în calitate de membru al Comisiei pentru Politică Externă, şi-ar fi dorit ca România să fie mai implicată în acest proces.
„Mi-aş fi dorit să fim invitaţi la consultările restrânse dintre Statele Unite şi liderii europeni din aceste zile şi să facem demersuri consistente pentru a fi acolo. Nu am participat nici la discuţia telefonică de ieri, pe care preşedintele Trump a avut-o cu câţiva lideri europeni, în care-i informa despre întâlnirea cu Putin din Alaska şi, pe cale de consecinţă, nici nu am fost parte a declaraţiei publice asumate de liderii europeni după această discuţie. De exemplu, Polonia, stat vecin cu Ucraina, exact ca România, a participat la aceste discuţii. Avem tot dreptul să fim la masa discuţiilor, având în vedere poziţia geopolitică esenţială a României şi sprijinul constant pe care l-am oferit Ucrainei. Sper ca acest lucru să fie remediat în perioada următoare, iar România să participe activ la viitoarele consultări restrânse. Trebuie să cerem acest lucru, nu să aşteptăm ca alţii să ne reprezinte interesele”, a afirmat deputatul PNL.
El a reamintit că România a fost „în trecutul recent, parte a unor formate restrânse de consultare la cel mai înalt nivel” şi a dat câteva exemple:
- februarie 2022 - Preşedintele României a participat la invitaţia Preşedintelui Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, la consultări în format restrâns. Au fost prezenţi, între alţii, Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, Preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, Prim-Ministrul Marii Britanii, Boris Johnson, Prim-Ministrul Canadei, Justin Trudeau, Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, Prim-Ministrul Italiei, Mario Draghi, Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi Preşedintele Consiliului European, Charles Michel.
- februarie 2022 - Preşedintele SUA, Joe Biden, a avut o discuţie telefonică cu liderii României, Poloniei, Italiei, Germaniei, Franţei, Marii Britanii, Canadei, Uniunii Europene şi NATO despre escaladarea crizei Rusia-Ucraina.
- septembrie 2022 - Preşedintele României, Klaus Iohannis, a participat la o nouă rundă de consultări restrânse, tot la invitaţia Preşedintelui SUA. La discuţii au mai luat parte Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, Prim-Ministrul Italiei, Mario Draghi, Prim-Ministrul Canadei, Justin Trudeau, Prim-Ministrul Japoniei, Fumio Kishida, Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, Prim-Ministrul Marii Britanii, Liz Truss, şi Preşedintele Poloniei, Andrzej Duda.
- octombrie 2023 - Preşedintele Klaus Iohannis a fost din nou invitat de Preşedintele Joe Biden la o reuniune restrânsă cu lideri globali. Au participat Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, Prim-Ministrul Regatului Unit, Rishi Sunak, Prim-Ministrul Italiei, Giorgia Meloni, Prim-Ministrul Canadei, Justin Trudeau, Prim-Ministrul Japoniei, Fumio Kishida, Preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, ministrul de externe al Franţei, Catherine Colonna, Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi Preşedintele Consiliului European, Charles Michel.
„Aceste exemple arată clar că România a fost, până recent, un partener activ şi recunoscut în aceste formate restrânse. Nu există niciun motiv pentru care să nu putem reveni acolo, dacă avem iniţiativa şi voinţa politică necesare. Sunt convins că şi acum se pot face demersuri similare. Totul depinde de dorinţa noastră de a fi acolo - şi eu cred că vrem acest lucru”, a conchis Ionuţ Stroe.
Editor : I.B.
