Exclusiv 19 ani de război: Militari români în ambuscadă: „Bă, sunteți bine?”. „Cred că am călcat pe o bombă. Asta e, am făcut-o și pe asta!”

Mihnea Lazăr
U.S. Army Clears Roads Of IEDS In Afghanistan
Detonarea unui dispozitiv exploziv improvizat descoperit pe o șosea din Afganistan, observată dintr-un vehicul american. Foto: Getty Images

Există un simț pe care orice militar prins într-o ambuscadă îl pierde aproape cu desăvârșire - cel al timpului. În astfel de momente, senzația de „durată” este profund alterată, iar singurul lucru cert este tocmai incertitudinea legată de percepția secundelor, care se dilată: o explozie care-ți ridică mașina de 30 de tone la un metru deasupra șoselei pare să se deruleze cu incetinitorul, ca și cum haosul creat brusc în acel spațiu a făcut țăndări curgerea timpului. „Am avut și fericirea să aflu cum e să sari în sus”, a povestit pentru Digi24.ro, unul dintre militarii români care au participat în Afganistan în cei 19 ani de război în care armata română a fost prezentă cu trupe în această țară. În toată această perioadă, 27 de militari și-au pierdut viața și peste 200 au fost răniți, cei mai mulți în atacuri cu dispozitive explozive improvizate.

Ironia războiului: te antrenezi și te specializezi în executarea de acțiuni amfibii, de desant, inserții aeriene ori luptă în teren „cu restricții majore de mobilitate” și, când pleci la un război de-adevăratelea, principala ta misiune constă în a merge cu mașina pe o șosea prăfuită, sperând că nu vei sări în aer. Un gen de misiune specifică războiului din Afganistan, cu care Florin Anton, caporal în regimentul 307 Infanterie Marină avea să facă cunoștință pentru prima oară, odată cu aterizarea pe aeroportul Kandahar, în februarie 2019.

„Eu, de-a lungul carierei mele, le-am încercat pe toate. Pe toate le-am făcut: și bune și rele. Mă bag în orice activitate, nu mă dau înapoi de la nimic. Nu stau să calculez dinainte: aia nu fac, că dacă mi se întâmplă nu știu ce, aialaltă n-o fac, că dacă nu-mi iese... Îmi zic: fie ce-o fi, cu Dumnezeu înainte!”, povestește caporalul Anton.

militari români în Afganistan, Regimentul 307 Infanterie Marină
Militari ai Regimentului 307 Infanterie Marină în Afganistan. Caporalul Florin Anton e în picioare, al patrulea de la dreapta spre stânga. Foto din arhiva personală

După aproximativ trei luni, pe 24 mai 2019, un comunicat laconic al MApN informa că cinci militari români au fost răniți în Afganistan, în timp ce executau o misiune de patrulare mixtă cu soldații americani.

Printre cei cinci militari răniți se afla și Florin Anton.

„Stăteam liniștiți în mașină, nu eram stresați, fiecare își vedea de bucățica lui și, într-o fracțiune de secundă: bum! În momentul ăla, parcă se desfășura totul cu încetinitorul”

„Pitici pe creier” când sari în aer cu tot cu mașina în care te afli: Am picioarele întinse? Dacă mă dau cu capul de aia? Dar dacă sare ușa?

Florin Anton povestește prin ce a trecut în fracțiunea de secundă în care a avut loc explozia.

„Aveam un fel de suport deasupra capului - am avut timp să mă gândesc să mă feresc să nu dau cu capul în el, chiar dacă aveam casca, dar în mintea mea era să nu lovesc fierătania aia cu capul. De obicei, chiar dacă ai cască, îți zdrăngănea creierii. Am avut timp să-mi întind picioarele - într-un incident petrecut cu o lună înainte, colegii mei au avut picioarele fracturate din cauză că le-au avut băgate sub băncuțe. În momentul impactului, băncuțele acelea s-au lăsat în jos și militarii și-au strivit picioarele sub propria greutate a corpului”, povestește militarul.

„Am avut timp să mă gândesc că picioarele mele sunt întinse și nu sub băncuțe, În fracțiunea aia de secundă, am avut timp să le calculez pe toate: picioarele întinse, grijă la cap, să nu mă lovesc în aia”.

U.S. Marines On Operations In Remote Southwest Afghanistan
Explozia unui dispozitiv exploziv improvizat în Afganistan. Foto: Getty Images

„Apoi, mai aveam un pitic pe creier: la mașina care a bubuit luna trecută, din cauza impactului, s-a desprins ușa din spate. Acuma, mă uitam la ușă să văd cum sare, dacă sare”.

De data asta, ușa n-a sărit dar suflul exploziei a ridicat mașina de aproximativ 30 de tone la aproximativ un metru deasupra șoselei.

„Ne-am dus în sus, ne-am întors în jos. Când am căzut înapoi, am căzut în craterul făcut de bombă, sau ce dracu a fost”

Apoi, s-a făcut liniște.

„Era o prăfăraie mare în mașină când i-am auzit pe cei din față, pe comandant: Bă, sînteți bine? Eu îi întreb: Dar ce dracu' s-a întâmplat? Cred că am călcat pe o bombă! E, asta e, am făcut-o și pe asta!”, spune Anton.

Florin a avut o fractură la un picior: „Din cauza impactului, s-au desprins în mașină stațiile de emisie recepție, prinse în șuruburi. Au fost desprinse din șuruburi, din cauza șocului. O fierătanie de p-acolo m-a lovit la picoare, mi-a făcut o fractură. În rest, am fost bine cu toții”.

MRAP, mașina de un milion de dolari

Militarii români erau într-un vehicul special MRAP (de la „Mine Resistant Ambush Protected”, practic, un blindat special proiectat pentru a fi cât mai rezistent la mine şi protejat cât mai bine împotriva ambuscadelor).

În 2010, SUA a donat României 75 de astfel de vehicule, mașini care, prin configurația lor specială, au salvat viețile multor militari.

Armata SUA a renunțat la aceste vehicule în anul 2012, după ce Pentagonul a cheltuit aproape 50 de miliarde de dolari în acest program considerat de critici prea costisitor, chiar și pentru armata americană: peste 27.000 de mii de astfel de vehicule au fost produse, în 5 versiuni diferite care atingeau greutăți între 13 și 28 de tone și care pot atinge viteze de circa 100 km/h.

U.S. Army Clears Roads Of IEDS In Afghanistan
Tehnică militară în valoare de circa 5-6 milioane de dolari și un break alb civil de cel mult 1.000 de dolari, pe o șosea. Foto: Getty Images

Costul unui astfel de vehicul, la ieșirea din fabrică, era între 535.000 - 600.000 de dolari. În cazul mașinilor folosite în Afganistan, cu tot cu piesele de schimb, mentenanță, îmbunătățiri, armament etc., costul/unitate putea ajunge la 1,29 milioane de dolari, conform Pentagonului.

„Mașina părea întreagă, când am plecat de acolo. Când au venit să o ia cu macaraua, când au apucat-o, au căzut punțile față și spate, s-au desprins de șasiu”, își amintește Florin. „Mașina e făcută în jurul unei cutii de protecție în care suntem noi. E ca mașinile de curse - cutia protejează șoferul și ce e pe lângă, poate să zboare. Auxiliarele, punțile, motorul, roțile - praf! Interiorul - intact”.

Caporalul Florin Anton a fost evacuat cu elicopterul și transportat în baza de la Kandahar. „Dus la spital, acordat îngrijiri, pus ghips, nebunii”, spune el. „Am avut o fractură care nu a a necesitat operație, am fost un caz fericit”.

„Îți dai seama cât de bine ești pregătit când ești pus în situația respectivă”

Atacurile cu mine, dispozitive explozive improvizate (prescurtat: DEI-uri sau IED-uri) şi cu automobile-capcană au devenit o veritabilă „marcă înregistrată” a războiului din Afganistan.

„Acesta este principalul mod de acțiune al lor pentru că în felul acesta fac și mai multe victime”, explică caporalul Cozmin Sălăgeanu, din batalionul 21 Vânători de Munte „Leonard Molciuschi”. „Având mașinile blindate, focurile de armă devin ineficace pentru ei”, spune militarul care are cinci misiuni în teatrele de operaţiuni (una în Irak, patru în Afganistan).

În primii ani, trupele române utilizau vechile TAB-uri, realizate în baza doctrinei sovietice care prevedea atacuri amfibii, cu forțări de cursuri de apă, total inadecvate unui de conflict într-o zonă precum Afganistanul. În timp, soldații români au înlocuit TAB-urile cu vehicule Humvee, primite tot de la americani și, ulterior, cu MRAP-uri.

U.S. Army Clears Roads Of IEDS In Afghanistan
Imagine din interiorul unui vehicul MRAP, pe o șosea în Afganistan. Foto: Getty Images

„Această tehnică nouă ne-a ajutat foarte mult pentru a reduce victimele. Din punctul ăsta de vedere, pentru noi a fost un câştig imens”, recunoaşte locotenent-colonelul Cătălin Grădinariu, cu cinci misiuni în Afganistan în perioada 2003-2021 .

„Contează antrenamentul, dar îți dai seama cât de bine ești pregătit atunci când ești pus în situația respectivă”, spune caporalul Cristian Tupiță, cercetaș în cadrul Brigăzii 2 Vânători de Munte „Sarmizegetusa”.

Tupiță s-a aflat în perioada 2006-2018 în cinci tururi în Afganistan.

„Pregătirea și antrenamentul dinainte te vor ajuta foarte mult”, spune militarul român.

tupita2-afg
Caporalul Cristian Tupiță în Afganistan. Foto: Arhivă personală

Uneori, contează să ai, pur și simplu, noroc:

„De multe ori reușești să le găsești (dispozitivele) , de multe ori ai norocul să treci peste și să nu știi”

În iunie 2010, Tupiță și vânătorii de munte români au pierdut doi colegi, într-un atac DEI.

„Sergentul major Dan Ciobotaru și caporalul Paul Caracudă din Batalionul 33 Vânători de Munte Curtea de Argeș, executau o misiune de intervenție, pentru deblocarea autostrăzii A1 (Kabul - Kandahar) și asigurarea libertății de mișcare. La aproximativ 30 de kilometri de Qalat, autovehiculul de tip Humvee în care se aflau, a fost atacat cu un dispozitiv improvizat, acționat de la distanță. În urma deflagrației, cei doi militari și-au pierdut viața”, conform unui comunicat de presă al MApN publicat la acea dată.

Câteva sute de militari mai sunt încă în Afganistan. Aceștia sunt așteptați să revină în România în următoarele luni

Zilele trecute un nou contingent de militari români s-a întors din Afganistan. Este al treilea „eșalon” de militari români reveniți din acest teatru de operații, după demararea oficială, la 1 mai 2021, a retragerii tuturor trupelor NATO din regiune, care urmează a fi finalizată la 11 septembrie 2021. 

În urmă cu o lună, ultimii 100 de militari români au părăsit baza Kandahar, care a fost predată forțelor afgane. De asemenea, între 8 și 23 martie, alți circa 130 de militari români au revenit în țară

militari-romani-se-intorc-din-afganistan
Militari români întorși din Afganistan. Foto: Facebok/MApN

Conform MApN, aproximativ 50% din cei aproximativ 600 de militari români aflați în misiune în Afganistan, la 1 mai, s-au întors deja acasă.

În ianuarie 2002, primii militari români - un pluton de poliție militară și ofițeri de legătură - au aterizat în Afganistan, iar în luna iulie a fost dislocat aici primul batalion de infanterie într-o misiune de luptă în afara teritoriului național după cel de-al Doilea Război Mondial.

Din 2002 şi până în prezent, peste 32.000 de militari ai Armatei României au participat la misiunea din Afganistan. În cei 19 ani de participare în acest teatru de operaţii, 27 de militari români și-au pierdut viața în acțiuni de luptă, iar peste 200 au fost răniți.

Partenerii noștri
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
cmp_level, prv_level, m2digi24ro, stickyCookie
Studiu de Audienţă și Trafic Internet (prin CXENSE) brat.ro
cX_S, cX_P, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Instagram instagram.com Vezi politica de confidenţialitate
csrftoken, ds_user_id, ig_did, ig_cb, mcd, mid, rur, shbid, shbts, urlgen
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cx_profile_timeout, cx_profile_data
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi politica de confidențialitate