Produse tradiționale în România. Cum se obține atestatul

În România, toate produsele tradiţionale sunt înscrise în aşa-numitul Registru Naţional al Produselor Tradiţionale. În acest moment avem nu mai puţin de 700 de astfel de produse atestate, pe întreg cuprinsul ţării, de la mezeluri până la brânză, dulceţuri şi băuturi. Pentru a primi atestatul, producătorii trebuie să respecte câteva regului stricte.

Peste 70 de tornade au lovit SUA

Situație tot mai dificilă în Slănic Prahova

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 27 aprilie

Alegerile din SUA, cel mai urmărit eveniment electoral în 2024. „Guvernul a fost conceput ineficient”

Caz șocant în Gorj. Un copil ar fi fost vândut în Germania pentru 8.000 de lei

Trump și Orban vor să facă alianță pentru a salva civilizația occidentală de „forțe sinistre”

Momentul în care strada din Slănic Prahova se surpă

O mașină a luat foc în mers pe șoseaua de centură a Clujului

Alertă în Slănic Prahova din cauza străzii care s-a surpat

„Un produs ce este fabricat pe teritoriul naţional, este fabricat din materie primă locală, tocmai de aceea trebuie să existe informaţii despre zona respectivă: cum că acel produs s-a fabricat în acel loc, nu are aditivi, este o reţetă tradiţională şi ceea ce este important, vorbim de un procedeu tradiţional”, explică Georgiana Ene, director la Direcția Agricolă Ilfov.

În plus, trebuie să aibă şi un buletin de analiză al produsului pe care doritorii îl pot obţine de la orice laborator acreditat. Doar aşa pot dovedi că produsul pe care îl fac este conform şi respectă toate cerinţele.

Apoi...

„Procedura este relativ simplă din punctul de vedere al instituţiei noastre. Se primeşte o cerere, se întocmeşte un caiet de sarcini, acel caiet de sarcini conţine exact elementele pe care vi le-am descris mai devreme, cu dovada operatorului economic că îşi desfăşoară activitatea în industria alimentară, bineînţeles. Se verifică la faţa locului, ulterior primirii acelei documentaţii, se verifică la faţa locului dacă datele corespund realităţii”, detaliază Georgiana Ene, director Direcţia Agricolă Ilfov.

Produse tradiționale. Trămuța, prima pălincă certificată OSIM în România

Prima pălincă din România certificată de OSIM a fost preparată în Bihor. Este vorba despre pălinca Trămuţa, care a dobândit recunoaşterea oficială în urmă cu 10 ani. Produsă în cazane vechi de peste o sută de ani printr-o reţetă secretă, licoarea 100% naturală a fost apreciată la zeci de târguri şi concursuri.

Ni se explică procesul de producție: „Aici se introduce borhotul. Când va începe să fiarbă, aici se adună vaporii de alcool care merg prin această ţeavă. După ce facem vreo patru-cinci operaţiuni de astfel de gen, le transferăm în celălalt cazan, unde se produce pălinca, a doua oară fiartă”.

România are doar cinci produse protejate din cele 1.440 înregistrate în UE

La nivelul Uniunii Europene sunt înregistrate 1.440 de produse protejate. România deţine cinci produse protejate, tradiţionale, specifice unei reginuni din ţara noastră. Este vorba despre Salamul de Sibiu, Magiunul de prune de Topoloveni, Novacul afumat din Ţara Bârsei, Srumbia de Dunăre şi Telemeaua de Ibăneşti.

„Aceasta este telemeaua de Ibănești care se poate consuma cu roșii, ridichi, ceapă verde și pe lângă ea un pahar de țuică românesc, tradițional” - ne arată producătorul. Rețeta tradiţională şi delicioasă a fost redescoperită la începutul anilor 90 de o familie din Ibănești.

Mircea Todoran - producător telemea de Ibăneşti: „Am deschis această fabrică, o afacere de familie începută cu tatăl meu, cu mama mea, cu fratele meu împreună. Și am ajuns astăzi să avem peste 120 de angajați”.

Cum se face Telemeaua de Ibănești

Totul a început cu numai 50 de litri de lapte. Azi fabrica mureşeană procesează peste 50.000 de litri pe zi. Saramura naturală e cea care dă gustul inconfundabil. Pentru ca brânza să poată purta numele de Telemea de Ibănești, trece prin mai multe etape: „Laptele crud, materie primă, ajunge în vanele respective de coagulare, unde se introduce în lapte enzima coagulantă, în funcție de PH-ul laptelui, la 33-34 de grade. Se presează, se introduce în saramură de Orșova, după care se lasă la zvântat, apoi etichetarea”.

Cum se face scrumbia afumată de Dunăre

Scrumbia afumată de Dunăre este un deliciu savurat mai mult de către cunoscători. În ordine cronologică, a devenit al patrulea produs tradiţional românesc cu certificat de recunoaştere european. Cea mai bună scrumbie se conservă ca în bătrâni, cu sare şi fum.

Sorin Zaharia, director comercial firmă de procesare: „E un proces un pic diferit - afumare la rece, nu cum sunt celelalte, la cald... Peștele trebuie să fie cât mai gras ca să fie afumat. Cu cât este mai gras, cu atât este mai gustos”.

Secretul ciolanului afumat de Sfântu Gheorghe

Un alt preparat vedetă este ciolanul afumat de Sfântu Gheorghe. Mihaly Kovacs şi angajaţii săi pregătesc fiecare bucată ca și cum ar vrea să o ducă acasă, propriilor familii. Unii clienţi vin de departe să îi guste produsele.

„Nu este prima oară când am venit şi am cumpărat, ştiu ce produse cumpăr, sunt naturale, proaspete”, spune un client.

„Ciolan afumat poţi mânca oriunde, ăsta este cu totul şi cu totul deosebit”, spune un altul.

Unul din secretele ciolanului de Sfântu Gheorghe e amestecul de condimente, pe cât de simplu, pe atât de important: sare, piper, zahăr pudră, dafin, pătrunjel uscat, dar şi … un ingredient secret.

Mihaly Kovacs - administrator firmă: „Acum eu sărez ciolanul respectiv şi îl bag aici în saramură şi unde lăsăm cel puţin 4 zile ca să intre în carne saramura respectivă, asta înseamnă sărare uscată”.

După ce a stat în saramură, ciolanul este fiert la abur de 60 de grade Celsius timp de 2 ore, iar ultima etapă e afumarea la rece, cu lemn de fag.

Aflați mai multe informații despre produsele tradiționale din România urmărind AICI emisiunea „Agro Jurnal” pe această temă. Emisiunea se difuzează în fiecare duminică de la ora 9:00, la Digi24.