Cum și ce mâncăm? Mituri alimentare, spulberate de specialiștii români. Secretul unei alimentații „sănătoase”

mancare shutterstock_348320018
Foto: Shutterstock

Parlamentarilor nu li se pare deloc urgentă sănătatea noastră. Sunt câteva proiecte de legi care zac în Parlament de ceva timp, fără ca aleșii să le acorde atenție. E vorba de legi care ar trebui să limiteze substanțele nocive din unele alimente. Acizii trans, de exemplu, sunt prezenți în produsele de patiserie, prăjituri, napolitane, chipsuri sau în alimentele prăjite de tip fast-food.  Ce-i cu acești acizi trans, de ce sunt dăunători și ce anume ar trebui reglementat prin lege în legătură cu folosirea lor? Pe urmă, zahărul din băuturile carbogazoase: e deja un loc comun să spui că e prezent în exces, că trebuie evitat, dar acum a apărut ideea suprataxării acestor băuturi, ca să-i forțeze pe producători să le facă mai puțin dulci? Ce șanse are acest lucru să funcționeze și, mai ales, amendarea sau suprataxarea producătorilor ne schimbă comportamentul și nouă, consumatorilor?  Ne învață ceva în plus sau trebuie aplicate alte metode prin care să aflăm cum trebuie să ne hrănim și prin care să ajungem să mâncăm sănătos?

Pe de altă parte, legea risipei alimentare fost adoptată de Parlament în octombrie 2016. Principala prevedere, care între timp a fost eliminată, obliga producătorii şi retailerii să doneze marfa care se apropie de expirare. Nici acum, după mai bine de doi ani, nu produce efecte, pentru că îi lipsesc normele de aplicare, norme care trebuiau elaborate de Ministerul Agriculturii.

Despre ce putem face pentru a ne proteja de pericolele din unele alimente și despre cum putem ajunge să ne schimbăm obiceiurile alimentare au vorbit în emisiunea „Imparțial”  de la Digi24 dr. Mihaela Bilic, medic primar nutriționist, dr. Ruxandra Pleșea, medic specialist diabet, nutriție și boli metabolice, Sorin Minea, președintele Romalimenta, Alexandru Cîrîc, directorul Institutului de Cercetări Alimentare (ICA) și Liana Stanciu, jurnalist.

Aflăm, cu surprindere, că unele „mituri” despre ce înseamnă mâncare sănătoasă sunt spulberate chiar de specialiști. Ei recunosc că de multe ori aceste „precepte” despre ce înseamnă o alimentație „sigură” au luat naștere la presiunile industriei alimentare sau ale industriei farmaceutice.

Ce sunt acizii trans și unde se găsesc?

Acizii trans pot proveni și din surse naturale, nu numai industriale, dar nouă ne este mai frică de cei industrali, provenind din uleiurile parțial hidrogenate. Îi întâlnim însă aproape peste tot în analize: în chipsuri, în produsele de panificație și patiserie, în pâinea uzuală, în produsele de tip fast-food, în cantități ce variază de la 0,5 la sută la peste 30 la sută, spune ing. Alexandru Cîrîc, directorul Institutului de Cercetări Alimentare.

În România, nu există în acest moment norme care să reglementeze pragul acestor acizi trans, dar în alte țări se pun deja în aplicare și în Danemarca, de pildă, se înregistrează un real succes - deja bolile cardiovasculare sunt în scădere față de ce se întâmplă în restul Europei. În 2015 au fost declarate nesigure pentru consumul uman și în Statele Unite, după studii care au durat din 2003.

Dr. Mihaela Bilic: Eu întotdeauna am încercat să spun mamelor că nu există mâncare sănătoasă și mâncare nesănătoasă, tocmai pentru că ceea ce face diferența este cantitatea. Nouă ca români ne lipsește educația care ne definește clar categoriile de alimente, adică: există alimente de bază, pe care le mănânci în fiecare zi și chiar la fiecare masă - pâine, paste, orez, cartofi, carne, alimente - și există apoi elemente facultative, care sunt alimentele procesate, industralizate, care conțin multă grăsime, mult zahăr și care trebuie mâncate din când în când, pentru plăcerea gustului, în cantități mici. Dar și aici există diferențe de calitate. Acizi grași trans înseamnă în primul rând margarină, adică un ulei vegetal, care a fost transformat prin hidrogenare într-un fel de unt, într-un produs solid. Ca să faci un produs de patiserie îți trebuie fie untură, fie unt, fie margarină. Margarina va fi totdeauna mai ieftină. Dar totuși nu putem să blamăm aceste produse în totalitate: patiseria este rea! Pentru că distrugem arta culinară. Însă între a lua un croissant cu unt și a lua unul care are margarină sau între a lua unul proaspăt și unul care stă într-un ambalaj foarte mult timp, aici trebuie să fie și rolul consumatorului: să-și cheltuiască banii cu înțelepciune, pentru că dacă noi vrem mult și prost nu ne putem plânge apoi că nu ne face mâncarea bine.

Liana Stanciu: Eu ca părinte trebuie să învăț să limitez accesul copilului meu la aceste lucruri și-mi este din ce în ce mai greu de la o anumită vârstă. Degeaba-i pui la școală cutiuța cu migdale hidratate sau cu bucățele de morcovi, când gașca mănâncă chipsuri și pâine împachetată într-un ambalaj țipător, la care i se face și foarte multă reclamă. Cred că despre asta este vorba - despre educația părinților în primul rând.

Nitritul este otravă dacă-l iei cu pumnul

Sorin Minea, președinte Romalimenta: A interzice nu înseamnă a opri să faci lucruri. Sau cu cât interzici mai mult, cu atât fac mai mult. Marea și hulita margarină a fost propulsată în timpul războiului de nemți. La ora actuală, în marea majoritate, margarina nu mai are acizi trans. Și ei sunt primii care au renunțat la unele tipuri de margarină. Alte tipuri de margarină, „mai gospodărești”, au orice prostie. Uleiul. Nu scrie de grăsimi trans. Poate să fie un ulei de măsline extravirgin care... n-a prea văzut măsline. E cel mai falsificat produs.

Eu în industria alimentară folosesc ceea ce mi se dă voie să folosesc. Există o listă cu E-uri, cu B-uri, cu C-uri. E decizia mea dacă folosesc sau nu. Dar atâta vreme cât legiuitorul îmi spune și-mi dă și cantitățile la unele dintre ele, sunt oameni care le folosesc, pentru că piața cere produse ieftine. Și de aici vine demonizarea unor chestii care nu există: Parizerul e cel mai prost produs! Parizerul făcut în bătaie de joc e cel mai prost produs. Nitritul este otravă! Sigur că da, dacă-l iei cu pumnul, mori precis. Cantitatea de nitrit permisă în industria cărnii nu e toxică, am făcut odată socoteala, cred că ar trebuie să mănânci 100 și ceva de kile pe zi timp de vreo două luni. Sunt legende urbane.

Liana Stanciu: Stați puțin, nu-i adevărat! Într-o emisiune am întrebat un procesator câte kg de crenvurști se pot face dintr-un kg de carne: câte vrea producătorul, mi-a răspuns!

Sorin Minea: Ăla nu e producător, ăla e cizmar! În mod normal, la crenvurști există o rețetă. Că există moda să te mai joci cu ea, să mai bagi niște vegetale...există. Eu le-am spus producătorilor, suntem într-o piață liberă cu comunitatea europeană, singura șansă într-o piață mult mai performantă decât noi este să ținem o calitate deasupra lor și-atunci propun pentru producătorul român niște standarde pe 10-20 de rețete. 

Dr. Ruxandra Pleșea: Aceste grăsimi trans... trebuie să enunțăm la ce pericole ne expunem atunci când pierdem controlul sau avem (un consum de) peste 2 grame pe zi. Este vorba de un risc foarte mare pentru bolile cardiovasculare. Un plus de 2 la sută crește cu 28 la sută apariția acestor boli. Nu se vorbește degeaba despre dorința de interzicere a acestor grăsimi trans adăugate. 

Dr. Mihaela Bilic: În momentul în care tu mănânci lucruri care nu sunt procesate nu mai există problema.

Dr. Ruxandra Pleșea: Pâine mănânci în fiecare zi, covrigi mănânci în fiecare zi, sunt niște studii.

Sorin Minea: Există o industrie de lobby. Dacă fac puțin lobby și știu unde să-l fac și cum să-l fac... Pentru cultura dvs, vă spun că în România poți să găsești fructe și legume care au cantitatea de pesticid de zece ori mai mare decât cea admisă.

Dr. Ruxandra Pleșea: De aceea avem nevoie de controale, de reglementări.

Untura e mai sănătoasă decât uleiul

Sorin Minea: Întâmplător, după toate studiile de la ora actuală, untura este mai sănătoasă decât uleiul. Grăsimile animale sunt foarte sănătoase. Bunicii noștri nu foloseau ulei trans sau ulei netrans, foloseau untură de porc.

Dr. Ruxandra Pleșea: Mai există și alte efecte ale acizilor grași trans: inflamator...

Sorin Minea: În clipa în care îmi apare o lege care-mi spune: nu se mai folosesc acizii grași, vor fi unii care vor respecta, cei serioși, care sunt pe piață, și așa-zișii tradiționali, localii, gospodăriile, La bunica, La mama, La Tata, La gospodăria mea, care vor face ce vor vrea ei în continuare. Și atunci apare iritarea industriei: eu încerc să fac o rețetă curată și vine și-mi spune cineva: măi, ai văzut în piață? Ce produse tradiționale!... Eu de la ăștia n-aș mânca nici dacă m-ar bate cineva! În România, pot să dau 150.000 de legi. Proștii le respectă, deștepții le ocolesc. În industria alimentară, găinăria...Singura soluție care ar fi este ca statul să-mi spună ce am și ce n-am voie și să mă lase să lucrez. Atât timp cât statul face marketing pentru unii, pe criterii absconse... Toată lumea a văzut de sărbători, pe toate posturile, cu porcul bio, crescut cu mâncare din gospodărie... Carnea aia este complet nesigură. Păi are ăla resturi pentru 100 de porci? Dar asta este o reclamă care mie, care cumpăr dintr-o sursă sigură, îmi creează un dezavantaj de preț. Din păcate, România este haotică. După 50 de ani de lipsuri, oprește-l pe român acum să cumpere! Necesarul de carne pe zi este de 90 de grame. De ce cumpăr 5 kg de la magazin?

Dr. Mihaela Bilic: Eu mai am o teorie a conspirației. În noiembrie, la un eveniment, am aflat o informație năucitoare: că acolo unde noi avem o etichetă și sunt trecute ingredientele, eticheta respectivă nu este obținută decât prin declarația producătorului, în buna lui credință, nimeni nu verifică, nu avem o autoritate care să verifice la toate produsele de pe raft dacă eticheta este conformă cu conținutul.

Sorin Minea: Aceste controale se fac în supermarketuri la producătorii cu nume mari. 

Brânză ambalată din supermarket sau din piață de la micii producători?

Dr. Mihaela Bilic: Eu de la brânza telemea aia românească...

Liana Stanciu: Dacă te duci la piață, toată brânza este de Sibiu!

Sorin Minea: Și de capră!

Dr. Mihaela Bilic: Ceea ce vreau să spun e că spre deosebire de industria alimentară și producătorii mari...nu știu... restul populației, că această teorie a conspirației este penibilă în România, oamenii presupun fără să cunoască, dar presupun ce-i mai rău... și eu întotdeauna când ei vin cu aceste bazaconii, că laptele care expiră nu știu cum se strânge el și ce se face din el și îi întreb tot timpul: ați fost vreodată în vizită în vreo fabrică dintr-asta, că-i de mezeluri, că-i de produse lactate? Măi, oameni buni, sunt niște instalații uriașe, totul este sigilat. Nu că n-are cum să vină cineva să pună o picătură, n-ai cum să schimbi nimic, că se blochează tot, cum să le aduc din afară și cum să le combini tu, așa, pe sistemul românesc de cârpeală?!... Am vizitat o fabrică de pâine și-mi spunea: ca să facă chifla aia sub formă de steluță, să-i schimbe modelul, ștanța aia costă un milion de euro doar s-o iei...

Pâinea congelată, blamată degeaba

Liana Stanciu: Vrei să vorbim despre asta? Cât din pâinea din supermarketuri e făcută acolo și cât din aluat congelat?

Dr. Mihaela Bilic: Dar aluatul congelat e problemă?!

Sorin Minea: Nu e nicio diferență între pâinea obținută din aluat congelat și cea proaspătă. Absolut nimic!

Dr. Mihaela Bilic: Nu dă balonare, Liana, pentru că drojdia aia nu mai fermentează încă 24 de ore și să te umfle. Deci este absolut perfectă! Eu prefer să iau o bucată de brânză ambalată din magazin decât să iau una din piață.

Sorin Minea: La pâine, alta-i șmecheria: în clipa în care pun în cuptor în interiorul magazinului, miroase a pâine proaspătă și cumpără lumea, dar nu e nicio diferență!

Dr. Mihaela Bilic: Am fost în fabrică și am văzut cum o face, le și pre-coace și apoi le congelează, măi, deci dacă vezi congelatoarele alea, este năucitor. Sunt minus 30 de grade.

Liana Stanciu: Eu vorbesc despre altceva. Despre zona de congelate din hipermarketuri care vinde niște guguloaie pe care tu poți să le pui în cuptor.

Dr. Mihaela Bilic: Păi, și? 

Sorin Minea: Credeți-mă, la alea congelate nu te poți juca cu rețeta. (...) Cu carnea congelată e același lucru.

Dr. Mihaela Bilic: Și e chiar mai sigură uneori!

Zahărul, sucul carbogazos și fresh-urile. Fructele se mestecă, nu se beau cu paiul

Dr. Ruxandra Pleșea: Când reglementăm ceva, trebuie să existe și instrumente de control, posibilitatea de a le pune în practică.

Alexandru Cîrîc: România are capacitatea, atât prin laboratoarele de stat, cât și cele private de a controla și a verifica foarte atent atât cantitatea de acizi trans grași, cât și cantitatea de zahăr, cel puțin cantitatea de zahăr din sucuri este o analiză extrem de simplă, se poate realiza în câteva secunde. Toate acestea pot fi făcute dacă ne interesează în mod real.

Liana Alexandru: În unele băuturi carbogazoase îndulcite, descoperi pe etichetă că au doar urme de fructe, sunt pe bază de...un anumit fruct, ea neavând decât 0,01 sau un concentrat de..., arome de fructe. Ce e mai grav în produsul acela? Faptul că n-are niciun fel de fruct sau faptul că bem 37 de grame de zahăr?

Sorin Minea: Să vă întreb: ce-i mai grav, să mâncați zahăr sau să mâncați fructe? Care e mai periculos, zahărul sau fructul? O să aveți o surpriză: fructoza! Se duce direct în grăsime, în burtică.

Dr. Mihaela Bilic: În momentul în care bem un suc este apă cu zahăr. Punct. Ia și tot ce înseamnă sucuri naturale, unde nu este niciun strop de zahăr adăugat și vei constata că e zahăr. Fructele au zahărul acela, fructoza. Din punct de vedere caloric, are același număr de calorii, că este carbogazos sau că este suc natural, are 45 de calorii suta de grame, proveniți exclusiv din această glucoză-fructoză. Zahărul este un dizaharid: glucoză-fructoză, două molecule. Cine-i mai periculos? Nu glucoza aia - pe care o găsim în făină, acea glucoză banală, aia e energie. Și atunci fructoza, păcătoasa de fructoză, că-ți provine din fructele mâncate în exces - că acum tot sunt la modă fresh-urile -, sau că provine din zahărul în sine, pe care ți-l aduce, în final, o băutură carbogazoasă, un pahar de fresh și un pahar de bere sunt identice. Asta au recunoscut americanii acum trei ani, după ce obezitatea infantilă și ficatul steatozic la copiii sub 5 ani au apărut în urma consumului de fresh făcut și dat copiilor în loc de apă. Copiii nu beau apă, beau suc, pentru că oricărui animal, dacă îi dai apă cu zahăr, o s-o prefere și atunci, dragii mei, mesajul este simplu: fructele se mestecă, nu se beau cu paiul, iar când vrem să bem ceva, bem apă, pentru că orice băutură îndulcită, că este fresh făcut acasă, că e carbogazos, că-i cutie de carton, suc natural, sau că-i bere - atenție, un pahar cu bere egal un pahar de suc - are același număr de calorii, aceeași cantitate de zahăr, se duce exclusiv în ficat, face grăsime în ficat, grăsime pe burtă, risc de diabet, colesterol crescut.

Fructoza - o belea. Mierea? Nicio diferență față de zahăr!

Sorin Minea: Răul este cât consumi. Ciocolata-i sănătoasă. Dar în ce cantitate? Programul „Mierea” din școli. Mierea-i sănătoasă, se spune. Care-i diferența dintre miere și zahăr?

Dr. Mihaela Bilic: Niciuna!

Sorin Minea: Mierea este mai periculoasă decât zahărul în cantitate foarte mare.

Dr. Mihaela Bilic: Fructoza se duce în ficat direct și se face din ea grăsime, deci este o moleculă de îngrășat. Că vine din fruct, că vine din zahăr, că vine din ce vreți voi, fructoza este beleaua.

Sorin Minea: Glucoza e mai sănătoasă.

Liana Stanciu: Să ne întoarcem la zahărul ăla alb, rafinat...

Dr. Mihaela Bilic: Tot zahărul e la fel! 

Dr. Ruxandra Pleșea: Adică tot ce e dulce stă în pătrățelul său de dulce.

Îndulcitorii și „zero” zahăr. Mitul aspartamului „cancerigen”

Dr. Mihaela Bilic: Eram la Paris, în 2013, la cursul pe care îl făceam cu cei doi doctori care au interzis existența lui Dukkan în rândul Colegiului Medicilor francezi, pentru că au zis: e om de afaceri, nu e medic. Și tocmai era scandalul cu aspartamul. M-am ridicat și i-am întrebat pe profi: ce părere aveți despre asparam? Am primit răspunsul vieții mele. Mi-au spus: aspartamul este un produs imoral, adică ne dă satisfacția pentru gustul dulce fără să ne îngrașe și societatea nu tolerează produsele imorale, pentru că nu putem avea un beneficiu fără să plătim prețul.

Aspartamul este un produs din două molecule de proteină, care are o capacitate de îndulcire din greșeală descoperită, pentru că altfel, una în sine este fără gust și una este amară. Este foarte important, apropo de educația populației: cei care fac băuturi răcoritoare nu pot să scadă cantitatea de zahăr, pentru că altfel fermentează și atunci, a lua o variantă fără zahăr, că se numește ea „zero”, că se numește „light” înseamnă doar apă colorată, dar fără zahăr. În 2013, oamenii ăștia mi-au dat răspunsul foarte clar: aspartamul n-are legătură cu niciun cancer.

Dr. Ruxandra Pleșea: Totuși, studiile din 2018 pe flora intestinală vorbesc și de alte efecte ale îndulcitorilor, deci trebuie să ne gândim că și în cazul îndulcitorilor trebuie consumați moderat.

Dr. Mihaela Bilic: Pentru că acum toate studiile - care au fost plătite de cine? De industria zahărului, care e foarte speriată de apariția îndulcitorilor.

Unde găsim salvarea? În moderație și în bucătăria proprie!

Dr. Ruxandra Pleșea: Dacă avem de-a face cu bucătăria proprie și ne pregătim mâncarea, gătim deci, suntem protejați, pentru că avem control asupra produselor pe care le folosim, în loc să cumpărăm aluaturi semipreparate cu grăsimi trans. Dacă mâncăm mult în oraș, mâncăm mâncare prăjită în exces, de la fast-food, și cumpărăm de la lanțurile de supermarketuri produse semipreparate cărora nici măcar nu știm să le citim eticheta, atunci da, suntem la risc să consumăm o cantitate mult prea mare de acizi grași trans și în timp să dezvoltăm boli.

Dr. Mihaela Bilic: Eu vreau să fac așa, un zoom out și să spun că toată această pseudoștiință care a isterizat consumatorul, astfel că săracul nu mai percepe mâncarea așa, ca atare, o vede doar ca un tabel de nutrienți sau de calorii, oamenii folosesc cuvinte care sunt improprii în gura unui consumator - că zic carbohidrați sau hidrocarburi, săracii, pentru ei e același lucru - și atunci nu așa trebuie să vorbim despre mâncare. Plus că mai este un lucru foarte important: în momentul în care noi privim mâncarea cu neîncredere, ca pe o sursă de boli, necazuri, supărare și nefericire în viață și iarăși mă întorc la francezi, pentru că ei au arătat că poți să mănânci din toate și să n-ai nicio problemă de sănătate mâncând câte puțin, și atunci toate aceste recomandări care se vor a fi făcute spre binele nostru nu fac decât să ne inducă o stare de anxietate. Creierul nostru funcționează instinctiv.

Din grăsimi creștem, deci grăsimea e sănătoasă. În anii 70, când a apărut isteria, apropo de cardiologi, haideți să diminuăm consumul de grăsimi că ele fac boli cardiovasculare, ne-au trebuit 50 de ani să ajungem în penibilul punct, noi, ca medici, să spunem: băi, am greșit, nu grăsimea face rău. Și acum ce facem, ne mai trebuie 50 de ani ca oamenii să se întoarcă la slănină? Am falsificat într-un fel, pentru că percepția consumatorului este că dietetic este sănătos și e greșit! Mâncarea sănătoasă e aia bogată în grăsime.

Liana Stanciu: Cum poți să scoți un studiu dintr-ăsta pe piață?

Dr. Mihaela Bilic: Cu bani! (...) În momentul în care tu spui consumul de zahăr, sare, grăsimi dăunează, omul crede că toate astea sunt toxice, se duce la magazin și nu știe ce să cumpere. Anxietatea, neîncrederea, în combinație cu mâncarea ne îmbolnăvesc! Remediul este să fim un pic mai rudimentari sau cum zic englezii: nu mânca ceea ce bunica ta n-ar recunoaște. În momentul în care tu faci acasă o tocăniță, o ciorbă și mănânci din când în când, guști din chestia aia, prin această diluție, nemâncând nimic excesiv, organismul știe să neutralizeze, știe să elimine. Putem fi sănătoși în momentul în care în primul rând avem încredere în tot ce e mâncare „banală”. O doctoriță celebră din Franța a spus că laptele din soia este o escrocherie, nu mai dați copiilor, apropo de mamele vegetariene. Iar în momentul în care îi limitezi producătorului zahărul din rețetă, el trebuie să-l înlocuiască cu gelatină și alte prostii.

Alexandru Cîrîc: Înseamnă că înlocuim zahărul cu altceva. Cu îndulcitori.

Dr. Mihaela Bilic: Îndulcitorii se pot folosi doar în produsele lichide, dar tot ce înseamnă produs de cofetărie... Așa au făcut americanii, au făcut siropul de porumb îmbogățit cu fructoză, care este mai rău decât zahărul, pentru că are mai multă fructoză decât zahărul. Și e mai ieftin. Și ajungem la produse inferioare calitativ și mai ieftine.

Sorin Minea: Cine a lansat ideea taxei pe zahăr, sare și grăsimi? Industria farma! Din cauza grăsimilor, sării și zahărului, oamenii sunt bolnavi și... cumpărați medicamente de la noi! Micșorați taxa noastră pe medicament și luați diferența de bani de la industria alimentară!

Dr. Mihaela Bilic: Nu e o teorie. În America, li s-a propus la fast-food să li se dea gratuit pastila de scădere a colesterolului, astfel încât omul să mănânce liniștit și să ia pastila.

Sorin Minea: În ciuda taxelor, în țările nordice impactul a fost zero, consumul nu a scăzut.

Dr. Ruxandra Pleșea: Zahărul dă o adicție imensă. Șoarecii care sunt curentați continuă să consume zahăr. Când ții o dietă low-fat ți-e poftă enorm de mare de dulciuri și atunci ai stricat echilibrul, ai pierdut controlul.

Zahărul crește colesterolul mai mult decât grăsimea

Dr. Mihaela Bilic: Zahărul crește colesterolul mai mult decât grăsimea. Mișcarea „mănâncă” din colesterol. Apoi, să elimini băuturile alcoolice, zahărul și tutunul, stresul - e o chestiune relativă, că nu știm să-l diagonsticăm, nu știm să-l eliminăm -, iar mâncarea - sunt doar doi acizi grași din cei zeci care există și nu-i găsești într-un singur aliment. Oamenii trebuie să fie normoponderali și activi. Ceea ce se întâmplă cu mâncarea noastră mie mi se pare periculos. Când îi iei românului și această chestiune care pe el îl bucură, ce-i mai rămâne? Cuvântul-cheie este moderație și rudimentar, să ne întoarcem și să facem lucrurile un pic mai simplu: să ne bucurăm de produsele alea așa cum le face natura și să punem în farfurie cât mai puțin procesate.

Urmăriți discuțiile complete în materialele video de mai sus.

O continuare a temei puteți urmări într-un nou episod din campania „România furată”: 

România furată. Bețe în roate pentru legile care ar trebui să ne ajute să trăim mai sănătos

Partenerii noștri
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
prv_level, civicCookieControl, m2digi24ro, stickyCookie
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cX_S, cX_P, gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CrazyEgg crazyegg.com Vezi politica de confidenţialitate
ce2ab, ce_login, ceac, sid, _ceir, is_returning, _CEFT, ceg.s, ceg.u, __ar_v4, __distillery, __zlcmid, __zprivacy, _ga, _gat, ki_r, ki_s, ki_t, ki_u, km_ai, km_lv, km_ni, km_uq, km_vs, kvcd, optimizelyBuckets, optimizelyEndUserId, optimizelyPendingLogEvents, optimizelySegments
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cx_profile_timeout, cx_profile_data
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi aici politica de confidenţialitate