România furată. Bețe în roate pentru legile care ar trebui să ne ajute să trăim mai sănătos

parlamentar semn de dislike

Legi extrem de importante, care ar trebui să facă ordine în industria alimentară, sunt blocate ani de zile în comisiile din Parlament. Cantitatea de grăsimi din alimente, zahărul din băuturi sau mult aşteptata lege a reducerii risipei alimentare nu prezintă interes pentru aleşii poporului. În absenţa unei reglementări legislative, nici măcar cei din industria alimentară nu ştiu şi nici nu vor să ştie cu exactitate ce cantitate de acizi conţin produsele pe care le fac. Şi nimeni nu îi poate controla. De ce parlamentarii pun pe primul loc interesele industriei alimentare şi mai puţin interesul general al cetăţenilor care riscă să se îmbolnăvească aflaţi într-un nou episod marca „România furată”.

Traian Constantin Petcu, vicepreşedinte ANSVSA: "Proiectul de lege stabileşte obligaţia pentru operatorii din sectorul alimentar de a introduce pe piaţă produse alimentare cu un conţinut de acizi graşi trans nesaturaţi de maxim 2 grame per 100 de grame de ulei sau grăsime din conţinutul produselor alimentare".

Adrian Wiener, senator USR, iniţiatorul legii"Fiţi convinşi că acest macronutrient este unul dintre cei mai toxici, crescând în anumite cantităţi riscul de deces cardio-vascular cu până la 25 la sută".

Renică Diaconescu, senator PSD: "Va fi foarte greu de măsurat şi va fi foarte greu de luptat cu cei care produc astfel de alimente".

Era octombrie 2017. Dezbaterile s-au terminat cu vot final. Senatul a adoptat, în unanimitate, proiectul de lege care interzice folosirea în alimente a substanţelor considerate nocive. Pentru ca prevederile să se aplice era nevoie şi de votul  deputaţilor. La camera inferioară însă, documentul zace într-un sertar la Comisia de agricultură de peste un an şi trei luni.

Adrian Wiener, senator USR, iniţiatorul legii: "Dacă există vreo legătură mai directă între vreo lege şi salvarea de vieţi, asta este... Din păcate, consider a fi o crimă faptul că este ţinută în sertar. Fără nicio metaforă, direct, este o crimă".

Ce sunt grăsimile trans

Grăsimile trans au fost descoperite la începutul secolului trecut de un cercetător german care, prin hidrogenare, a transformat uleiurile vegetale în margarină ieftină. Alimentul avea valoare energetică mare şi putea înlocui untul cu succes. Ulterior, cercetările de laborator au arătat că acizii trans sunt extrem de nocivi pentru sănătatea oamenilor.

margarina
Margarina conține grăsimi trans, nocive pentru sănătate Foto: captură TV

Nastasia Belc, director Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare: "În primul rând blocheză nişte căi metabolice, deci în primul rând acţioneză ca orice alt contaminant în organism."

Ligia Alexandrescu, medic nutriţionist: "Aceste grăsimi scad colesterolul bun, cel care ne protejează inima şi cresc colesterolul care se depune pe vase. Adică ne dau acel risc de ateroscreloză, acel risc de diabet, acel risc de obezitate, toate acestea văzându-se în timp foarte scurt dacă se consumă în mod constant."

Aceste substanţe îmbunătăţesc gustul unui produs, îl fac să arate mai apetisant şi să reziste mai mult la raft. Este şi motivul pentru care producătorii preferă să folosescă uleiuri modificate prin hidrogenare. Îi costă mai puţin, iar profitul este mai mare. Aşa ajung acizii trans în mii de alimente pe care le consumăm zilnic. În produsele de patiserie, prăjituri, popcorn pentru microunde, biscuiţi, creme tartinabile, sosuri, napolitane, chipsuri, supe concentrate la plic şi mai ales în produsele prăjite de tip fast-food.

Adrian Wiener, senator USR, iniţiatorul legii: "Sigur că există dovezi covârşitoare asupra faptului că aceşti produşi sunt practic cei mai toxici pentru sănătatea cardio-vasculară umană... Estimările noastre conservatoare sunt undeva la 3.500 - 5.000 de vieţi care ar fi putut fi salvate în fiecare an, în România. La nivelul Uniunii Europene vorbim de 50 de mii de decese anual."

Alimente cu substanţe periculoase

Mai grav este că nimeni nu ştie ce cantitate de acizi trans mâncâm în fiecare zi. În absenţa unei reglementări legislative nici măcar cei din industria alimentară nu ştiu şi nici nu vor să ştie cu exactitate ce cantitate de acizi trans conţin produsele pe care le fac. Şi nimeni nu îi poate controla.

Alexandru Cîrîc, director ICA: "Simplul fapt că şi-ar dori o astfel de informaţie înseamnă o investiţie în calitate. Investiţiile în calitate, cel puţin în domeniul produselor alimentare, nu sunt de multe ori rentabile, cel puţin pentru producători... În condiţiile acestea, producătorii nu doresc să ştie neapărat această informaţie atât timp cât legiuitorul nu ne va obliga să o prezentăm public, să o avem pe etichetă sau sub o altă formă."

mancare
Parlamentarii pun bețe în roate pentru legile care ar trebui să ne ajute să trăim mai sănătos

Astfel ajungem să mâncăm zilnic o cantitate necunoscută de acizi trans care cresc riscul de infarct sau accident vascular cerebral. O situaţie gravă pe care deputaţii din Comisia de agricultură o ignoră cu bună ştiinţă. De un an şi trei luni de zile ascund această lege prin sertare şi amână nejustificat dezbaterea ei.

Alexandru Stănescu, preşedintele Comisiei de agricultură: "De fapt, variantele pe care vi le propun: una este să o respingem şi una este să o amânăm, dar am să vă citesc ca să fiţi în temă punctul de vedere al Guvernului.... Aaa, statele membre, numai puţin, nu mai puţin, imediat... Partea de jos, acolo unde este subliniat cu roşu... Mda, aici spune că... În fine, sugerăm amânarea, asta e concluzia, sugerăm amânarea adoptării acului normativ..."

Nicolae Giugea: "A fost ori respingere, ori amânare. Şi de la USR, că ei au fost iniţiatorul, a zis domnule, amânare, evident. Şi eu i-am spus: ai îngropat legea asta, că amânare o să vezi şi peste patru ani de zile tot amânată."

Industria zice, Parlamentul face

De-a lungul timpului, motivele oficiale au variat. Ultimul, îl reprezintă un regulament care se discuta la nivel european şi care ar urma să stabilească pentru toţi producătorii din statele Uniunii Europene ce cantitate de acizi trans vor putea folosi. Cu toate astea, nu există însă nicio restricţie pentru deputaţii români să adopte legea internă până când va fi gata documentul european.

Reprezentanţii industriei alimentare spun că, în principiu, nu se împotrivesc unei asfel de măsuri.

Sorin Minea, preşedinte Romalimenta"Părera mea este că la un moment dat se va vota fără nicun fel de problemă, este un trend care este în toată Europa. Şi repet, se respectă. Adică de data asta vrem să acuzăm marii fabricanţi, multinaţionalele, ăştia o respectă, deci ăştia au înlăturat deja. S-ar putea să fie mici producători români care să nu vrea, nu ştiu, efectiv nu ştiu de ce se amână sau nu se amână, nu este cererea noastră să se amâne."

Valeriu Steriu, deputat PSD: "Romalimenta, în schimb, Federaţia Industriei Alimentare, a avut o solicitare şi acesta poate fi unul din motivele pentru care s-a amânat proiectul, spunând că urmează să vină o directiva europeană pe acest subiect."

Ţări precum Danemarca, Austria, Ungaria, Islanda şi Norvegia au interzis folosirea acizilor trans, fără să mai aştepte vreun regulament european. În aceste condiţii, iniţiatorul legii crede că deputaţii pun pe primul loc interesele industriei alimentare şi mai puţin interesul general al cetăţenilor care riscă să se îmbolnăvească.

Adrian Wiener, senator USR, iniţiatorul legii: "De nenumărate ori am fost la Comisie, am vorbit şi cu preşedintele şi cu vicepreşedintele comisiei, sigur, nu există nicio altă explicaţie decât o înţelegere tacită şi informală cu industria pentru a îngropa această lege."

Alexandru Stănescu, preşedinte Comisia de agricultură: "Nimeni nu vă împiedică, nici măcar acest regulament să adoptaţi acestă lege. Vă puteţi alinia la regulament în momentul în care el ieşea, pentru că nu aveţi nicio perspectivă că va ieşi peste o lună sau două acest regulament, dimpotrivă”.

„Aşa este, aveţi dreptate, dar vă daţi seama că industria alimentară românească şi nu numai industria şi comerţul din România va fi bulversat când apare această plafonare de doi la sută."

Parlamentul ignoră sănătatea românilor

Pentru deputaţi, argumentele industriei se dovedesc a fi mai importante decât sănătatea oamenilor. Coincidenţă sau nu, au devenit chiar propriile lor justificări pentru blocarea legii. Aleşii susţin că legea nu s-ar aplica şi celorlalţi producători din Uniunea Europeană prezenţi pe piaţa românească, iar producătorii români ar fi astfel discriminaţi.

Sorin Minea, preşedinte Romalimenta: "Când bagi o restricţie pe legislaţie naţională, restricţia respectivă se raportează doar la producătorul naţional, pentru că în rest comerţul este liber. Dar poţi să faci restricţia la produs, nu la producător. Nu poţi, comerţul intracomunitar este un comerţ liber, nu există această chestie, deci intrăm în infrigement. Deci dacă mie îmi creează un lucru suplimentar, costurile îmi aparţin numai mie, producător român, eu ies din piaţă datorită unor costuri crescute."

Fostul ministru al afacerilor europene, Victor Negrescu, spune că lucrurile nu stau tocmai aşa. În lipsa unei legislaţii europene în domeniu, legea s-ar aplica tuturor produselor care se vând în ţara noastră fie că sunt româneşti sau straine.

Victor Negrescu, fost ministru al afacerilor europene: "România şi fiecare stat membru poate impune o serie de norme, de reglementări în ceea ce înseamnă protecţia consumatorului. Evident, acestea trebuie discutate cu Comisia Europeană şi să nu fie înainte reglementate de către instituţiile europene. În acest sens, în proiectul propus nu există o reglementare prealabilă, există o serie de directive, o serie de informări, o serie de rapoarte făcute de Comisia Europeană care invită statele membre să impună astfel de norme pentru a proteja mai mult consumatorul."

Legea risipei alimentare, blocată de Guvern

O altă lege blocată de autorităţi este cea privind reducerea risipei alimentare. În esenţă, actul normativ obliga producătorii şi retailerii să doneze marfa care se apropie de expirare. Astfel, produsele alimentare ar fi ajuns la cămine de copii, aziluri de bătrâni şi la alte persoane nevioaşe, în loc să fie aruncată la groapa de gunoi. Legea a fost adoptată de Parlament în octombrie 2016, iar o lună mai târziu, promulgată de şeful statului. Nici acum, după mai bine de doi ani, nu produce efecte pentru că îi lipsesc normele de aplicare.

petre daea rofur
Petru Daea, ministrul agriculturii Foto: Digi24

Discuție cu Petre Daea, ministrul agriculturii:

- Vreau să vă întreb şi eu de legea aceea cu risipa alimentară.

- Exact, este în lucru.

- Este în lucru?

- Sigur că da, este Hotărârea de Guvern, chiar astăzi am discutat pe ea...

- Este în lucru de vreo doi ani!

- Păi lucrăm mult la ea, ca să o scotem bine!

- Păi şi cât mai lucraţi, domnule Daea?

- Atâta timp cât este necesar.

La şase luni de la promulgare, în iunie 2017, Ministerul Agriculturii elaborase normele metodologice, iar legea urma să producă efecte. Ceva însă s-a întâmplat. Peste noapte, documentul a fost pus la păstrare într-un sertar, iar Guvernul a dat o Ordonanţă de Urgenţă prin care legea era suspendată până la sfârşitul anului.

Cine s-a împotrivit

Florin Alexe, fost deputat, iniţiatorul legii: 

- Pe întregul traseu al legii au fost oameni care nu au dorit să fie această lege prezentă în România. Din păcate, aceşti oameni pare că l-au convins pe domnul ministru Daea.

- Cine sunt aceşti oameni? Sau zona din care vin ei, dacă ne puteţi spune, dacă aveţi vreo bănuială.

- Bun. Cel care s-a opus constant acestei legi a fost domnul Minea de la Romalimenta, a fost un opozant al acestei legi.

Preşedintele Romalimenta, Federaţia Patronatelor din Industria Alimentară, Sorin Minea, nu ascunde că s-a împotrivit aplicării acestei legi. Recunoaşte că interesul producătorilor este să îşi ţină marfa la raft până în ziua expirării termenului de valabilitate pentru a-şi maximiza profitul. Aşa că a reuşit să îi convingă şi pe oficialii din Ministerul Agriculturii să blocheze actul normativ.

Sorin Minea, preşedinte Romalimenta: "Conform legii, eu nu pot să fac donaţii care să fie deductibile, doar într-o anumită sumă. Or, în mod normal, am cerut măcar să fiu scutit de plata TVA-ului pentru produsele care le donez, deci să mi se aducă o facilitate. În clipa în care aduci o facilitate, donaţia merge. În clipa în care nu aduci nicio facilitate, ăla trage de ea până în ultima zi în speranţa că îşi scoate banii înapoi, de aceea se aruncă."

Raluca Ouriaghli, Asociaţia Ateliere Fără Frontiere: "Se tergiversează foarte mult pentru că sunt diverse interese economice în joc. Toţi operatorii economici din industria alimentară şi din retail au un interes ca această lege să nu existe pentru că ea creează obligaţii financiare, obligaţii de raportare, obligaţii de a crea dispozitive de reducere a risipei, de reutilizare, de valorificare, de reciclare a acestor deşeuri alimentare. Şi din păcate aceste interese au fost mai puternice decât interesul general şi normele de aplicare nu au fost până acum publicate."

Argumentele industriei

Pentru blocarea actului normativ era nevoie de o justificare şi a fost găsită rapid. Legea permitea unor ONG-uri să revândă, la preţuri modice, persoanelor cu venituri mici, marfa donată de producători şi retaileri. În opinia industriei alimentare, asta echivalează cu crearea unei reţele de comerţ paralele.

Sorin Minea, preşedinte Romalimenta"El lua produsele şi putea să le vândă cu până la 20 sau 30 la sută, preţul iniţial. Deci el o transformase într-o afacere, iau gratis şi vând ieftin către cetăţean. Se numeşte piaţă paralelă şi se numeşte afacere. A spus: fac această afacere ca să pot să plătesc transportul, locaţiile, vreau şi eu o afacere de genul ăsta, cineva să îmi dea ceva gratis şi eu să pot vinde. Este o idee genială."

Argumentul industriei îl regăsim în gura minstrului Agriculturii.

Petre Daea, ministrul agriculturii:

- Până la 1 februarie trebuie să rezolvăm aceste norme. Le rezolvăm.

- Staţi o secundă, să nu mai alergăm după dumneavoastră pe aici... Trebuia să le rezolvaţi în şase luni de la intrarea în vigoare a legii adică prin 2016, 2017, şi nu s-a rezolvat atunci, s-a amânat.

- Da. S-a amânat pentru că nu am vrut atunci să facem, atenţie ce vă spun, nu am vrut să creăm reţele paralele de comerţ. Citiţi legea să vedeţi despre ce este vorba.

- În sensul...

- În sensul în care dumneavoastră să citiţi legea să vedeți că acolo se creau reţele paralele de comerţ, ceea ce este imposibil de făcut.

- Dar la ce vă referiţi când spuneţi de aceste reţele paralele de comerţ?

TACE...

- Domnule Daea...

- Da... Sigur, eu apreciez insistenţa dumneavoastră dar...

- Este jobul meu, să ştiţi

- Da, ştiu, jobul dumneavostră este să vi-l faceţi aşa cum consideraţdumneavostră şi al meu este să fac cum spune legea.

Magazine sociale

Două astfel de magazine magazine sociale funcţionează deja, de mai mulţi ani, în Bucureşti şi Sibiu. Proprietarul este Simon Suitner, un austriac stabilit în România. Spune că regulile sunt foarte stricte şi că în niciun caz nu poate fi vorba de profit şi de o piaţă paralelă. Este un magazin cu circuit închis, iar clienţii sunt selectaţi de către Direcţia de Asistenţă Socială din rândul persoanelor cu venituri foarte mici. La intrarea în magazin, oamenii trebuie să prezinte o legitimaţie de acces, iar datele le sunt trecute într-un calculator. Pot cumpăra produse alimentare în limita a 10 lei şi un singur produs nonalimentar, de cel mult trei ori pe săptămână.

Simon Suitner, manager magazin social: "Noi avem aici în Bucureşti sectorul 1 aproximativ 650 de familii plus 180 aproximativ în Sibiu, care sunt familii cu venituri mici, care au posibilitatea de a cumpăra produsele respective de la noi cu un preţ cu 80 la sută mai puţin decât în prima piaţă."

Marfa este adusa de la un supermarket cu câteva zile înainte să expire, iar preţurile sunt mai mult simbolice.

Simon Suitner, manager magazin social: "Şi ajungem în partea de non-alimente unde acceptăm cam tot ce putem să transportăm, de la jucării, încălţăminte, haine, elctrocasnice...

- Practic luaţi tot ce puteţi, tot ce vi se oferă.

- Noi luăm tot ce ni se oferă.

- Inclusiv, văd că aveţi..., dumneavoastră sunteţi interesată de o mătură sau...

- De coadă, că îl mai iau pe soţul la bătaie... Ce ni se oferă sunt foarte bine venite, eu sunt mulţumită.

- Cum vi se pare un astfel de magazin?

- Foarte bun. Pentru mine este mană cerească.

Deșeuri transformate în îngrășământ

Raluca Ouriaghli este preşedintele unui ONG care militează pentru reducerea risipei alimentare. Are o fermă la câţiva kilometri de Bucureşti unde cultivă legume bio. Îngrăşământul natural îl obţine prin compostarea legumelor si fructelor stricate din hypermarketuri care altel ar fi aruncate la groapa de gunoi.

Raluca Ouriaghli, Asociaţia Ateliere Fără Frontiere: "Colectăm deşeuri de legume fructe de la hypermarketuri şi le transportăm aici, le sortăm, şi dacă mai sunt bune, multe dintre ele sunt saci de cartofi, de mere bune, din care doar unul este stricat. Le sortăm şi le donăm către Direcţia de Asistenţă Socială pentru cantinele sociale, iar ce nu mai este bun pentru consumul uman, aducem aici, pe platforma de compostare".

Modificări la legea risipei

După prima suspendare, legea ar fi trebuit să intre în vigoare la 1 ianuarie 2018. Doar că, parlamentarii au suspendat-o din nou până la 30 iunie 2018. Apoi, au îngropat-o definitiv lăsând-o fără obiect. Într-o şedinţă comună a comisiilor de agricultură şi industrii deputaţii au făcut mai multe modificări prin care operatorii economici nu mai sunt obligaţi să doneze marfa care se apropie de expirare, ci o pot face doar dacă vor.

Iulian Iancu, preşedintele comisiei de industrii: "Donaţia nu poate fi obligatorie, este un no sens şi atunci a fost înlocuită sintagma "este obligat să doneze" cu "pot să ofere".

Florin Alexe, fost deputat, iniţiatorul legii: "Ei au dorit să facă această lege inaplicabilă şi practic au făcut o lege care nu are niciun sens, au făcut o lege la fel de valabilă ca o foaie goală."

Chiar şi în aceste condiţii, legea tot nu se poate aplica. În urma unei noi suspendări, normele metodologice ar trebuie să fie elaborate de Ministerul Agriculturii până în luna februarie 2019.

Legi importante, blocate de parlamentari

O altă lege de interes public blocată din raţiuni economice, dar si politice este cea prin care se accizau băuturile carbogazoase. O măsură menită să îi determine pe producători să scadă cantitatea de zahăr pe care îl pun în sucuri.

Adrian Wiener, senator USR, iniţiatorul legii: "Avem peste dublul mediei regiunii la consumul de băuturi carbogazoase aditivate cu zaharuri, iar cantitatea de zaharuri adăugată în băuturile răcoritoare este enormă, este uriaşă, mult peste ceea ce este considerat a fi limita de zaharuri pentru a nu avea impact asupra sănătăţii umane."

Irina Ionescu, preşedinte ANBR"Vă asigur că, din ceea ce ştiu eu ca preşedinte ANBR, nu se întâmplă acest lucru, în nicio altă ţară. Adică ce este în România este şi în Germania, şi în Franţa, în orice altă ţară există băuturi răcoritoare cu zahăr."

Toţi senatorii din comisia de sănătate, indiferent de partidul din care fac parte, au votat pentru adoptarea legii considerând că s-ar face un pas în prevenirea îmbolnăvirilor în rândul populaţiei. Doar că, surpriză! Parlamentarii din comisia de buget au votat împotriva actului normativ. Motivul invocat a fost unul pe care nimeni nu l-a înţeles şi care a dus la un blocaj al dezbaterilor - accizarea tuturor dulciurilor şi nu doar a sucurilor, lucru imposibil de făcut.

Viorel Arcaş, preşedintele Comisie de buget: "Mi s-a spus că o să încercăm să rezolvăm problema zahărului din absolut toate produsele alimentare în care sunt. Nu puteai să vii cu o justificare că dăm copiilor o Coca-cola sau o Pepsicola şi aici dăunează grav sănătăţii. Da, de accord, şi cu îngheţata, şi cu ciocolata, asta era ideea."

Ovidiu Orţan, senator PSD: "Acesta era un lucru imposibil pentru că, în cazul sucurilor nu se schimbă produsul dacă are mai puţin zahăr, în cazul ciocolatei ar fi cu totul şi cu totul alt produs."

Adrian Wiener, senator USR, iniţiatorul legii: "Este argumentul industriei, eu am avut întâlniri cu reprezentanţii industriei de băuturi răcoritoare care mi-au dat exact acelaşi argument”.

Attila Laszlo, preşedintele Comisiei de sănătate"N-am prea înţeles poziţia colegilor de la Comisia de buget-finanţe... La ora actuală avem o problemă majoră privind starea de sănătate a populaţiei şi aici mă refer în primul rând la obezitate."

Zahărul din sucuri, stabilit prin decizie politică

După votul de respingere din Comisia de buget, senatorii nu s-au grăbit să respingă şi în plen legea. Au lăsat legea să treacă tacit de Senat, adică fără dezbatere. Suprinzător, o recunoaşte chiar unul dintre liderii grupului parlamentar al PSD din Senat.

Roxana Paţucă, vicelider grup PSD, Senat

- De ce nu s-a dat un vot şi în plenul Senatului? Sunteţi vicelider al grupului PSD...

- Consider totuşi că este o decizie de partid şi asta o va detalia cei care sunt în conducerea partidului. Mulţumesc.

- Deci partidul a hotărât să nu se dea un vot în plenul Senatului.

- Nu, nu a fost vorba despre aşa ceva.

- Aţi spus că e o decizie de partid.

- Nu. Este o decizie discutată în cadrul grupului PSD şi în urma căruia noi aşa am decis.

- Să nu se dea vot.

- Nu a fost să nu se dea vot, fiecare şi-a exprimat votul după cum şi-a dorit.

- Să nu se dea vot în plen?

- Nu, fiecare a fost liber să dea acel vot.

- Vă pot eu lămuri...

- Întrebarea mea este, doamnă, este doamna vicelider aici, de ce nu s-a dat un vot în plenul Senatului şi s-a adoptat tacit?

- Probabil că s-a a doptat tacit că nu am ajuns să o dezbatem îndeajuns, am avut o agendă foarte aglomerată şi a trecut tacit, dar nu înseamnă că ne-am ascuns de răspundere.

Peste un milion de români bolnavi de diabet

În România, diabetul zaharat a devenit deja o problemă de sănătate publică. Peste 1,3 milioane de cetăţeni au fost diagnosticaţi cu acestă boală, iar alte trei milioane se află în zona de risc, spun medicii. Ei atrag atenţia că zahărul adăugat în cantităţi mari în sucuri dă dependenţă iar cei mai expuşi sunt tinerii şi adolescenţii.

Ligia Alexandrescu, medic nutriţionist: "Acest lucru conduce la apariţia bolilor cardiovasculare, la vârstă foarte mică, lucru care nu se întâmpla până acum, carie dentară, instabilitate emoţională la copii, acnee, dermatite atopice, deci toate acestea sunt răspunsul organismului la un consum mare de zahăr."

 

Irina Ionescu, preşedinte ANBR: "Noi nu promovăm băuturile noastre copiilor sub 12 ani. Şi nu le promovăm nu doar că sunt băuturilor noastre, ci este vorba de întreaga industrie de reclame. Este important ca părinţii să ia decizia. Nu ne adresăm copiilor, părinţii trebuie întotdeauna să decidă ceea ce copiii lor mănâncă sau beau."

Ligia Alexandrescu, medic nutriţionist: "Dacă la copiii mici de şcoală putem să controlăm, la adolescenţi nu mai putem face asta."

Propunerea legislativă a ajuns acum la Camera Deputaţilor și stă de câteva luni.

Citiți și:  Cum și ce mâncăm? Mituri alimentare, spulberate de specialiștii români. Secretul unei alimentații „sănătoase”

Partenerii noștri
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
prv_level, civicCookieControl, m2digi24ro, stickyCookie
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cX_S, cX_P, gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CrazyEgg crazyegg.com Vezi politica de confidenţialitate
ce2ab, ce_login, ceac, sid, _ceir, is_returning, _CEFT, ceg.s, ceg.u, __ar_v4, __distillery, __zlcmid, __zprivacy, _ga, _gat, ki_r, ki_s, ki_t, ki_u, km_ai, km_lv, km_ni, km_uq, km_vs, kvcd, optimizelyBuckets, optimizelyEndUserId, optimizelyPendingLogEvents, optimizelySegments
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cx_profile_timeout, cx_profile_data
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi aici politica noastră de cookie-uri și de prelucrare a datelor tale