Caz în premieră. Un fost militar în Afganistan, care suferă de febra Q, a dat în judecată Ministerul Apărării din UK pentru neglijență sanitară

Data publicării:
Militari americani in Afganistant - GuliverGettyImages

Un fost soldat britanic care a luptat în Afganistan a dat în judecată Ministerul Apărării din Regatul Unit, acuzând autoritățile că nu au luat măsurile necesare pentru a-l apăra în misiune de febra Q (Boala Derrick-Burnet).

Wayne Brass, în vârstă de 34 de ani, a fost eliberat din armată în 2012, pe motive medicale. Fostul infanterist suferă de o boală infecțioasă numită febra Q, care este provocată de Coxiella burnetti. Microorganismul se transmite de la animalele bolnave.

Pe frontul din Afganistan, Brass a activat în regimentul Mercian, relatează The Telegraph. Plutonul său era însărcinat cu misiuni de recunoaștere în provincia Helmand, unul dintre fiefurile insurgenților talibani.

„Pentru a evita incendiile inamicilor, trebuia să ne scufundăm constant prin canale, unde zăceau peste tot animale moarte”, a explicat Wayne Brass presei britanice.

Fostul militar îi acuză pe responsabilii din Ministerul Apărării de nepăsare, subliniind faptul că oficialii nu au luat măsurile medicamentoase necesare pentru a-i apăra plutonul de această boală infecțioasă.

Brass a mai declarat că, după primele simptome – similare unei răceli -, a primit un antibiotic intravenos, după care a fost internat o perioadă într-un centru medical deținut de Ministerul britanic al Apărării în comitatul ceremonial Surrey. Acolo, a fost diagnosticat cu febra Q și oboseală cronică.

„În unele zile sunt OK. Pot merge câteva sute de metri. Dar de multe ori rămân fără suflare și tot corpul mă doare. Durerile sunt atât de mari, încât am nevoie de analgezice puternice. Uneori, durerile de coloană sunt atât de intense, încât rămân imobilizat”, a mai povestit britanicul.

Justin Glenister, avocatul lui Brass, spune că acesta este „primul caz în care se pune întrebarea dacă Ministerul Apărării a avut sau nu datoria să apere soldații în fața unui risc cunoscut de febră Q”.

„Noi considerăm că era un risc ușor de prevenit. Există și alte cazuri similare”, a adăugat avocatul.

Procesul a debutat luni, 21 ianuarie.

De obicei, febra Q poate apărea ca urmare a inhalării/ingerării de spori rezistenţi proveniţi din particulele de praf contaminate cu excreţii rezultate după fătare sau secreţii. Bălegarul sau urina, precum şi subprodusele animaliere, cum ar fi pielea, lâna sau blana pot constitui sursă de infecţie. Cel mai expus la riscul apariţiei bolii este personalul din abatoare sau ferme.

O altă sursă de infecţie o constituie consumul de lapte nepasteurizat. Insectele hematofage, sau unele leziuni cutanate superficiale existente la manipulatorii de animale pot fi implicate în producerea bolii.

Febra Q este rar întâlnită la om, chiar şi în rândul fermierilor. Majoritatea persoanelor care sunt infectate nu prezintă simptome sau prezintă semne foarte uşoare ale bolii, formele grave fiind întâlnite foarte rar.

Simptomele apar la 2-3 săptămâni de la expunere şi constau în semne asemănătoare gripei, cu febră prelungită (2 săptămâni sau mai mult), oboseală, dureri de cap, dureri musculare şi, ocazional, pneumonie sau alte complicaţii.

Unele personae pot prezenta o formă cronică a bolii, cu simptome ce persistă mai mult de şase luni.

 

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri