Japonia îi interzice lui Putin să participe la funeraliile de stat ale fostului premier Shinzo Abe, asasinat pe 8 iulie

Autoritățile din Japonia au anunțat că nu-i vor permite lui Vladimir Putin să intre în țară, în cazul în care acesta va dori să participe la funeralii de stat ale fostului premier Shinzo Abe, asasinat pe 8 iulie, potrivit publicației Nikkei Asia. 

Liderul de la Kremlin este supus unei interdicții de facto de intrare impuse ca răspuns la invazia rusă în Ucraina.

Putin a transmis un mesaj de condoleanțe după ce fostul premier Abe a fost ucis pe 8 iulie, numindu-l un „om de stat remarcabil” care „a realizat multe în dezvoltarea unor bune relații între țările noastre”.

Nu este clar dacă Vladimir Putin și-a exprimat dorința de a participa la ceremonia funeraliilor de stat, care ar fi planificată pentru 27 septembrie la arena Nippon Budokan din Tokyo, conform Reuters.

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

Citește și: De ce a fost asasinat Shinzo Abe. Atacatorul credea că fostul premier japonez promova o biserică care primise toți banii mamei sale

Abe și Putin au ținut mai multe summituri în timpul mandatului de premier al liderului japonez. 

De altfel, Abe a făcut ca o prioritate diplomatică din a încerca să rezolve un impas vechi de zeci de ani asupra insulelor nordice, care a împiedicat un tratat de pace oficial al celui de-al Doilea Război Mondial între cele două țări.

În 22 martie, Japonia a criticat vehement decizia Rusiei de a se retrage din negocierile privind tratatul de pace cu Japonia și a înghețat proiectele economice comune legate de disputatele insulele Kurile.

Cu o zi înainte, în 21 martie, Ministerul de Externe al Rusiei spunea că nu poate continua negocierile pentru un tratat de pace cu Japonia „în actualele condiții”. Anunțul Rusiei a venit ca reacție la sancțiunile impuse de Japonia în urma invadării Ucrainei la ordinul lui Vladimir Putin, în 24 februarie.

Pe 18 martie, Japonia anunțase sancțiuni împotriva a șapte bănci rusești, 72 de persoane și 12 alte entități. Sancțiunile includeau oficiali ruși din domeniul Apărării și firma de stat exportatoare de armament Rosoboronexport.

Pentru Kremlin, decizia Japoniei reprezenta „o atitudine neprietenoasă și o încercare de lezare a intereselor țării noastre”. Anterior, în 16 martie, Japonia a anunțat că retrage clauza de „națiune cea mai favorizată” pentru Rusia.

Premierul Japoniei, Fumio Kishida a criticat categoric decizia Rusiei de a opri negocierile pentru un tratat de pace, mai nota Reuters. 

„Această situație a fost creată de invazia Ucrainei de către Rusia”, iar răspunsul Rusiei prin care o asociază relațiilor bilaterale cu Japonia este „extrem de nedreaptă și complet inacceptabilă”, a spus el, adăugând că atitudinea Japoniei față de semnarea unui tratat de pace a rămas neschimbată. La fel cu a rămas hotărârea Japoniei de a continua sancționarea Rusiei „alături de întreaga lume”, a adăugat Fumio Kishida.

Reuters mai transmitea în septembrie 2021 că Vladimir Putin spunea că atât Tokio, cât și Moscova doresc relații bune între cele două state și că faptul că nu ajunseseră la semnarea unui tratat de pace în cei aproape 80 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial era o situația „absurdă”.

Citește și: Rogozin vrea să schimbe denumirea insulelor Kurile, disputate de Rusia și Japonia. „De ce nu au nume ruseşti?”

Editor : Marco Badea