Ministrul apărării rus a declarat, marți, că acțiunile întreprinse de Statele Unite și NATO în Europa „au contribuit la amenințarea militară crescută” pe continent, conform Interfax, citat de Reuters.
„Recent, doar cei mai leneși nu s-au alăturat corului de acuzatori împotriva Rusiei. Recent, unii s-au gândit să ne avertizeze despre consecințele activității miliare pe propriul nostru teritoriu. Vreau să accentuez: nu acceptăm astfel de avertismente și intenționăm să facem tot ce e necesar pentru a asigura securitatea frontierelor noastre”, a spui Șoigu în timpul unei reuniuni a Consiliului de Miniștri ai Apărării ai statelor CSTO (Organizația Tratatului de Securitate Colectivă).
Declarația lui Șoigu vine la puțin timp după ce Rusia, Ucraina și NATO s-au aflat în mijlocul unor tensiuni accentuate în ultimele săptămâni, după ce Rusia a început să desfășoare un număr mare de trupe în apropierea graniței sale cu Ucraina dar și în Crimeea ocupată.
Tensiunile din estul Ucrainei au generat temeri cu privire la un război în Europa
Defășurarea masivă de trupe din apropierea graniței cu Ucraina și din Crimeea ocupată de la mijlocul lui aprilie a generat îngrijorări mari, mai ales la Kiev, care s-a temut de o posibilă escaladare a conflictului din estul țării sau de o invazie rusească în sprijinul separatiștilor pro-ruși din regiune.
NATO a reacționat, de asemenea, avertizând Rusia cu privire la mișcările de trupe, iar președintele american, Joe Biden, a asigurat Ucraina că îi sprijină suveranitatea.
La momentul de apogeu al mișcărilor ruse la granița cu Ucraina, secretarul general al NATO spunea că „Rusia trebuie să pună capăt acestei consolidări militare în interioriul și în jurul Ucrainei, să renunțe la provocări și să reducă imediat numărul de militari”.
Un apel similar a fost făcut de șeful diplomației europene, Josep Borrell, care a estimat că în jur de 150.000 de militari ruși au fost desfășurați în regiune.
Amenințarea Rusiei nu a venit doar prin masarea masivă de trupe ci și prin declarațiile belicoase, uneori chiar direct amenințătoare la adresa Ucrainei. Oficiali ruși au spus inclusiv că Rusia ar putea să intervină în apărarea separatiștilor din estul țării și că o eventuală astfel de operațiune „ar fi începutul sfârșitului pentru Ucraina”.
Amenințările ruse și situația tot mai tensionată au dus la apeluri repetate din partea președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, pentru primirea țării lui în NATO și Uniunea Europeană.
Tensiunile au escaladat din nou după ce Rusia a decis expulzarea unui diplomat ucrainean pe motiv că ar fi obținut informații clasificate. În replică, Ucraina a expulzat și ea un diplomat rus.
Când părea că tensiunile nu fac decât să se intensifice, însă, Rusia a anunțat brusc retragerea trupelor, precizând că și-a „îndeplinit obiectivele pe deplin”.
Rusia va „răspunde în mod adecvat la toate schimbările din apropierea frontierelor rusești”, a mai spus ministrul rus al Apărării. Serghei Șoigu a anunțat că trupele se vor întoarce la baze până la 1 mai.
Conflictul din Donbas durează deja de aproape șapte ani
Moscova și Kievul sunt angrenate în acest conflict încă din 2014, când Rusia a anexat peninsula Crimeea și a început susținerea directă a separatiștilor din estul Ucrainei pentru a începe războiul civil sângeros și pentru a-și declara independența unilateral.
Conform unui bilanț al Organizației Națiunilor Unite, 13.000 de oameni au murit în timpul confruntărilor, cei mai mulți în primele luni de conflict.
În ciuda Protocolului de la Minsk, un armistițiu negociat cu Uniunea Europeană ca moderator, în vigoare din 2015, conflictul din estul Ucrainei a continuat într-o formă mai limitată de-a lungul graniței de 500 de kilometri.
Editor : Adrian Dumitru
