Și-au inundat propriul sat și i-au blocat pe ruși. Tactica neobișnuită prin care ucrainenii din Demydiv au salvat Kievul (NYT)

Data actualizării: Data publicării:
inundatie in demydiv
Ucrainenii din satul Demydiv, aflat la nord de Kiev, și-au inundat propriul sat și i-au blocat pe ruși. FOTO: Profimedia Images

Ucrainenii din satul Demydiv, aflat la nord de Kiev, au aplicat o tactică neobișnuită pentru a împiedica un asalt al tancurilor rușilor asupra capitalei. Chiar a doua zi de la invazie, ei au deschis un baraj din apropiere și au inundat localitatea și zonele din vecinătate pentru a-i opri pe ruși, potrivit unui reportaj realizat de The New York Times. La două luni de atunci, oamenii încă au apă în case, dar spun că a fost cea mai bună decizie pe care ar fi putut-o lua.

Prin deschiderea barajului din apropiere, s-a creat o mlaștină care a făcut imposibilă trecerea tancurilor rusești. Astfel, armata ucraineană a câștigat timp prețios în consolidarea apărării Kievului.

Apele care s-au revărsat în Demydiv au făcut ravagii pe teritoriul ucrainean, iar oamenii s-au confruntat cu inundații severe, care în alte circumstanțe ar fi fost văzute ca o catastrofă. De data aceasta însă, a fost o decizie care a dus la o victorie tactică. Din cauza mlaștinii create și a câmpurilor inundate, asaltul tancurilor rusești a fost oprit.

Chiar dacă au rămas fără case, oamenii spun că gestul lor a contribuit la salvarea capitalei și sunt fericiți. „Am salvat Kievul”, declară Antonina Kostuchenko, o pensionară, care acum locuiește într-o sufragerie plină cu mucegai și inundată încă.

Ceea ce s-a întâmplat în Demydiv nu a fost o situație neobișnuită. Încă de la începuturile războiului, Ucraina a luat decizii rapide, care s-au dovedit eficiente, în a provoca distrugeri pe propriul său teritoriu, adesea prin distrugerea infrastructurii, ca o modalitate de a împiedica armata rusă să înainteze.

Dacă în Demydiv a fost provocată o inundație prin deschiderea barajului, în alte zone ale țării, armata a aruncat în aer, fără ezitare, poduri, a bombardat drumuri și a dezafectat linii de cale ferată și aeroporturi, cu scopul de a bloca soldații ruși și de a le întinde capcane.

Până acum, peste 300 de poduri au fost distruse în toată Ucraina, a declarat ministrul infrastructurii, Oleksandr Kubrakov. Când rușii au încercat să ocupe un aeroport cheie din afara Kievului în prima zi a invaziei, forțele ucrainene au bombardat pistele, ceea ce a făcut imposibilă aterizarea avioanelor rusești.

Kievul, salvat de politica pământului pârjolit  

„Ucrainenii sunt foarte creativi în încercarea de a le face viața foarte dificilă rușilor. Este logic să încerci să încetinești orice ofensivă rapidă”, a spus Rob Lee, expert militar în cadrul Institutului de Cercetare pentru Politică Externă. 

O altă tactică folosită pentru apărarea Kievului luna trecută și în ultimele zile în luptele din estul Ucrainei este aceea de a forța rușii să încerce traversarea râurilor folosind poduri cu pontoane, în zone unde tancurile să poată fi atacate. De altfel, armata ucraineană a făcut public un videoclip cu un pod care sare în aer în timp ce pe el trecea un vehicul blindat. La est de Kiev, podurile au fost aruncate în aer, ceea ce a dus la scufundarea dintr-un foc a patru tancuri ale rușilor.

„Armata noastră a folosit cunoștințele de inginerie, fie că a aruncat în aer baraje sau poduri, și a oprit înaintarea forțelor invadatoare. A făcut așa peste tot în primele zile și asta se întâmplă și acum în Donbas”, în estul Ucrainei, a declarat ministrul infrastructurii, Oleksandr Kubrakov.

Strategia are un cost enorm pentru infrastructura civilă a țării

Pe de altă parte, și armata rusă a aruncat în aer poduri și a atacat gări, aeroporturi, depozite de combustibil și alte facilități, ridicând prețul pentru reconstrucția țării după război.

Pagubele totale estimate aduse infrastructurii de transport după două luni de război sunt de aproximativ 85 de miliarde de dolari, a declarat guvernul ucrainean. 

„Nu ne-am fi aruncat în aer propriile poduri dacă nu ar fi început războiul. Cauza este una și aceeași: agresiunea Federației Ruse”, a subliniat Oleksandr Kubrakov.

„Cincizeci de case inundate nu reprezintă o mare pierdere”

Zona din preajma Dmydiv a fost inundată de forțele ucrainene în 25 februarie, a doua zi de război.

Mișcarea a fost deosebit de eficientă, au spus oficialii și soldații ucraineni, deoarece a creat un adevărat lac în fața coloanelor blindate rusești. Ulterior, bombardamentele rusești au distrus barajul, ceea ce acum face și mai complicate eforturile de drenare a zonei.

Chiar și după două luni, locuitorii din Demydiv încă circulă în bărci prin grădinile inundate. Toți spun însă că beneficiul strategic depășește greutățile lor. „Cincizeci de case inundate nu reprezintă o mare pierdere”, a spus Volodymyr Artemchuk.

Inundațiile care au blocat marginea de nord a Kievului pe malul de vest al râului Nipru au jucat un rol esențial în luptele din martie, deoarece forțele ucrainene au respins încercările rușilor de a înconjura Kievul și, în cele din urmă, i-au împins în retragere. Apele au creat o barieră în fața tancurilor și le-au condus spre ambuscade.

Inundațiile au blocat și trecerile peste râul Irpin. Rușii care au încercat fără succes să îl traverseze au devenit țintă a artileriei ucrainene.

Inundațiile au protejat Kievul, dar au ajutat și la protejarea Demydiv, care nu a ajuns niciodată o linie de front în luptă și a fost salvat de la a avea soarta sumbră a orașelor din sud.

Șase persoane au fost împușcate în aproximativ o lună de ocupație, a spus Oleksandr Melnichenko, oficial local, iar casele și magazinele au fost distruse de bombardamente. Dar satul a scăpat de scenele de coșmar cu zeci de cadavre lăsate pe străzi de soldații ruși în retragere, așa cum s-a întâmplat în orașul Bucha.

„Unii oameni încearcă să revină la viața normală, iar alții sunt încă traumatizați. Ei se tem că ce s-a întâmplat s-ar putea repeta”, a declarat Oleksandr Melnichenko.

Unii totuși mai au puterea să glumească. Un pensionar și-a cerut scuze pentru dezordinea din casa plină de prosoape împrăștiate pe podea, în timp ce o femeie glumește că în grădina distrusă de apă și încă inundată ar putea să încerce anul acesta să cultive orez.

 

Editor : G.M.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri