Comisia Europeană discută un proiect de reformare a schemei de aderare la Uniunea Europeană, în vigoare din 1993. De fapt, se intenționează crearea unui sistem pe două niveluri, în care vor exista țări membre principale, cu drepturi depline, și țări secundare, cu o serie de restricții, inclusiv dreptul de veto asupra deciziilor liderilor UE. Transformările pregătite, scrie Financial Times (FT), ar putea accelera aderarea Ucrainei la Uniune. Punctul privind aderarea țării la UE este inclus în proiectul planului de pace convenit de Washington și Kiev.
Potrivit reprezentanților Comisiei Europene citați de FT, planul preliminar de reformă discutat va permite Ucrainei să adere la UE, dar cu competențe mult mai reduse în ceea ce privește luarea deciziilor. În special, Kievului nu i se vor acorda inițial drepturi de vot obișnuite la summiturile liderilor și la reuniunile ministeriale. În plus, propunerile elaborate prevăd că, pentru ca Ucraina să aibă acces treptat la anumite părți ale pieței unice a uniunii, la subvențiile agricole și la finanțarea internă pentru dezvoltare, va trebui să îndeplinească anumite obiective după aderarea la UE.
Joi, șefa CE, Ursula von der Leyen, a legat aderarea Kievului la UE de negocierile de pace. „Aderarea la UE este atât o garanție cheie a securității pentru Ucraina, cât și un motor important al creșterii și prosperității viitoare”, a declarat ea. Președintele Volodimir Zelenski a insistat în noiembrie că aderarea Ucrainei la UE „trebuie să fie deplină”.
Unii reprezentanți ai UE și ai țărilor candidate la aderare nu sunt de acord cu planul de transformări propus, deoarece acesta va schimba radical regulile de aderare la bloc, care impun respectarea unui număr semnificativ de norme ale UE, fără de care aderarea este imposibilă.
„ Vremurile excepționale necesită măsuri excepționale... Nu subminăm extinderea [UE]. Extindem conceptul de extindere”, a declarat un diplomat de rang înalt al UE, familiarizat cu prevederile reformei. „Regulile au fost scrise acum mai bine de 30 de ani. Și ele trebuie să fie mai flexibile. Este un moment care se întâmplă o dată într-o generație și trebuie să profităm de el”.
După cum observă Politico, măsurile propuse vizează, printre altele, excluderea dreptului de veto al noilor state membre și prevenirea blocării deciziilor politice. În prezent, statele acceptate în UE primesc imediat drepturi de vot depline, cum este cazul Croației, care a aderat la uniune în 2013. Conform proiectului de reformă, pentru „noii veniți”, inițial, până la acceptarea lor deplină, ar putea fi limitat dreptul de a bloca sancțiunile, precum și alte chestiuni care necesită în prezent acordul fiecărei țări din UE.
Potrivit comisarului UE pentru extindere, Marta Kos, propunerile concrete privind reformarea blocului vor fi prezentate „în februarie sau martie”.
Editor : A.R.
