Suedia rămâne un caz aparte între țările europene, când vine vorba de purtarea măștii ca prevenție epidemiologică. Suedezilor nu le este impus dar nici recomandat să poarte mască, deși țara a înregistrat, în prima jumătate a anului, cel mai mare număr de decese din ultimii 150 de ani, din cauza COVID-19, arată statistica oficială.
Aproape 4.500 de persoane au murit din cauza COVID-19 până la sfârșitul lunii iunie – un număr care a ajuns în prezent la peste 5.800. Ca procent din populație, această cifră este mult mai mare decât în alte țări nordice, dar mai mică față de alte state europene, inclusiv Marea Britanie și Spania, potrivit The Guardian.
În total, 51.405 de suedezi au murit în perioada de șase luni, un record care nu a mai fost întâlnit din 1869, când 55.431 de persoane muriseră, parțial din cauza foametei. Populația Suediei era de aproximativ 4,1 milioane atunci, comparativ cu cei 10,3 milioane de cetățeni pe care îi are acum.
Epidemiologul-șef al Suediei: E foarte periculos să crezi că măștile de protecție ar schimba jocul
“Este foarte periculos să crezi că măștile de protecție ar schimba jocul când vine vorba de COVID-19”, a declarat Anders Tegnell, epidemiologul de stat al Suediei, pentru Financial Times.
Tegnell a fost etichetat ca fiind încăpățânat, pentru că refuză din nou să urmeze ceea ce face majoritatea continentului.
De ce nu poartă măști nordicii
Însă specialiștii în boli infecțioase spun că există motive pentru rezistența Suediei la folosirea măștilor în rândul populației.
Jonas Ludvigsson, profesor de epidemiologie clinică la Institutul Karolinska din Stockholm, spune că unul dintre aceste motive este felul în care statul a fost guvernat. În Suedia, organismele independente precum agenția de sănătate publică pe care o conduce Tegnell joacă un “rol foarte puternic” iar aleșii ascultă de el, potrivit profesorului.
“În Danemarca și Norvegia, politicienii au un rol mai puternic. Politicienii din aceste vremuri de criză vor să pară puternici și nu iau decizii întotdeauna care se bazează pe dovezi”, a adăugat acesta.
Folosirea măștilor de protecție în alte țări nordice va fi de asemenea limitată. În Norvegia, ele sunt recomandate în transportul public la ore de vârf. În Danemarca, vor fi obligatorii de sâmbătă în transportul public, dar nu în altă parte.
Soren Riis Paludan, un infecționist specializat în boli virale, din partea Universității din Aarhus, a declarat că cercetarea sugerează că la actuala rată de infectare a Danemarcei, 100.000 de persoane ar trebui să poarte măștile corespunzător timp de o săptămână, pentru a evita o singură infectare.
“Dacă există o concentrație virală mică în comunitate, efectul este limitat. Dar dacă ești în mijlocul unui focar, atunci totul indică că pot avea un efect. În Danemarca am făcut un compromis și am spus că măștile pot fi o altă unealtă din cutia cu scule”, a spus profesorul Paludan.
Un alt motiv pentru reticența Suediei, potrivit experților, este încrederea crescută în autorități.
“Când agenția de sănătate a Suediei spune că nu există un motiv pentru a purta măști, oamenii nu poartă măști. În alte țări unde există mai puțină încredere și care nu recomandă purtarea măștii, oamenii ar putea alege s-o facă oricum”, a spus profesorul Ludvigsson.
Profesorul Paludan este de acord, însă ia în considerare un alt element în cazul Danemarcei: importanța de a vedea fețele oamenilor pentru a ajuta la stabilirea încrederii. Parlamentul a interzis acum doi ani purtarea burka, niqab-ului și a altor lucruri care acoperă în întregime fața.
“Este prinsă într-o dezbatere foarte complexă”, a spus acesta.
Experții nordici arată către o lipsă de dovezi concrete privind eficiența măștilor. Multe state, precum și OMS, și-au schimbat recomandările privind purtarea măștii în vreme ce studiile au părut să sugereze o legătură între folosirea lor și ratele scăzute de infectare.
"A începe cu purtarea măștilor iar apoi să crezi că poți aglomera autobuzele sau mall-urile, asta cu siguranță e o greșeală”
Însă unii experți nordici încă sunt sceptici. Ludvigsson a precizat că într-o meta-analiză făcută de OMS asupra a 29 de studii care au arătat că măștile sunt eficiente, doar trei studii au privit folosirea măștilor în afara spitalelor și dintre cele care nu aveau în vedere purtarea măștii în afara spitalelor niciunul nu era despre COVID-19. Însă, el a spus că poziția sa personală s-a schimbat iar acum crede că ar trebui să recomande folosirea lor în transportul public din Suedia, însă pentru o perioadă stabilită.
“Ar mări gradul de respectare a măsurii dacă oamenii știu că este vorba de doar trei luni”, a adăugat acesta.
Tegnell rămâne deschis.
“Măștile pot fi complementare altor lucru atunci când alte lucruri sunt puse în siguranță la punct. Însă a începe cu purtarea măștilor iar apoi să crezi că poți aglomera autobuzele sau mall-urile, asta cu siguranță e o greșeală”, a spus el, adăugând că țări precum Belgia și Spania au avut rate de infectare crescute chiar și cu folosirea răspândită a măștii.
Agenția de sănătate publică a Suediei a declarat, marți, că lucrează la propuneri care să fie implementate de guvern în următoarele săptămâni și ar putea institui folosirea măștii în anumite circumstanțe precum vizitele la spital sau dentist.
Suedia nu este singura țară europeană sceptică privind purtarea măștii.
În Olanda, acestea trebuie purtate în transportul public și în aeroporturi însă nu sunt obligatorii în alte părți. Consilierii pe probleme medicale din guvern au spus că dovezile sunt “insuficiente” privind eficiența de prevenire a răspândirii virale, deși un grup de 11 experți în comportament și sănătate publică au catalogat poziția ca fiind “încăpățânată”.
Olanda a înregistrat mai mult de 4.000 de noi cazuri de COVID-19 în săptămâna de până pe 18 august, cel mai mare nivel de la sfârșitul lui aprilie, în vreme ce infecțiile pe cap de locuitor au surclasat nivelul Suediei săptămâna trecută, pentru prima dată în patru luni.
Ben Coates, autor al cărții “De ce sunt olandezii diferiți”, a spus că purtarea măștii a devenit o problemă “totemică” care este legată de o dezbatere mai largă despre libertatea personală în Olanda.
“Există o tendință libertariană în Olanda care pune preț pe libertatea personală – în care oamenii nu sunt instruiți de guvern cum să se comporte dar în care stă nădejdea că oamenii se vor comporta pentru binele comun”, a adăugat acesta.
Profesorul Paludan spune că acceptarea publică este crucială în regiunea nordică și că, spre exemplu, forțarea oamenilor să poarte mască pe stradă ar întâmpina probabil rezistență.
“Pentru danezi și scandinavi, lucrurile trebuie să aibă sens pentru a le impune”, a adăugat el.
Redactor: Alexandru Costea
