Un nou studiu publicat în revista Nature spune că prima jumătate a mandatului președintelui Jair Bolsonaro a fost la fel de distructivă ca recordul de secetă și caniculă El Niño din 2016. Emisiile de carbon s-au dublat în cea mai mare pădure tropicală, transmite The Guardian.
Emisiile anuale de la cea mai mare pădure tropicală din lume aproape s-au dublat în 2019 și 2020, în comparație cu media din 2010 până în 2018, potrivit unui nou studiu publicat în revista Nature, din cauza defrișării masive și a arderii deliberate a unor zone împădurite, pentru creșterea vitelor, în primii doi ani din mandatul liderului lui Jair Bolsonaro.
În timp ce cantitatea de carbon pe care Jungla Amazoniană o absoarbe și o emite se modifică odată cu ciclurile meteorologice, absorbind în general mai mult în anii umezi și mai puțin în perioadele secetoase, studiul a constatat că creșterea emisiilor sub Bolsonaro a avut puțin de-a face cu procesele naturale, ci a fost în schimb cauzată de degradarea sistematică a aplicării legii de mediu în Brazilia.
Sub conducerea lui Bolsonaro, numărul și severitatea amenzilor pentru defrișări ilegale date de autoritățile braziliene au scăzut dramatic în timp ce incendiile și defrișările au crescut, potrivit studiului. Emisiile de carbon au crescut de la o medie anuală de 0,24 gigatone în perioada 2010-2018 la 0,44 Gt în 2019 și, respectiv, 0,55 Gt.
„Bolsonaro a fost un El Niño brazilian"
Analiza, realizată de mulți dintre oamenii de știință care au stabilit pentru prima dată că Pădurea Amazoniană emite acum mai mult CO2 decât este capabil să absoarbă, avertizează că noile zone ale pădurii au devenit o sursă de creștere a emisiilor, în special Amazonul de vest, una dintre cele mai curate părți ale bazinului, care a fost vizată de mineri ilegali și invadatori în căutare de pământ.
Se întețesc temerile că Amazonia, care joacă un rol important în reglarea climei lumii, se apropie de un punct de cotitură după care nu va mai putea să se susțină singur, ceea ce ar avea consecințe profunde pentru biodiversitate și climă.
Luciana Gatti, de la Institutul Național de Cercetare Spațială din Brazilia, care a condus cercetarea, a declarat: „Bolsonaro a fost un El Niño brazilian. Analiza sugerează că nu există niciun motiv pentru emisiile mari din Amazonia, în afară de dezmembrarea forțelor de ordine.”
Gatti explică și ce s-a avut în vedere la realizarea acestui studiu:
„În această lucrare, reunim știința care măsoară emisiile de carbon, monitorizarea defrișărilor și incendiilor, aplicarea legii și factorii economici: tot ceea ce este implicat în procesul de distrugere a Amazoniei. După ce am observat toți acești factori, a fost doar un pas simplu să spunem: „Tu ești tipul, tu ești cel responsabil pentru aceste emisii mari din Amazonia.” Este o poveste uimitoare și foarte tristă”, a spus ea.
Interesele agricole au fost pe primul plan
Cercetarea se bazează pe măsurători verticale ale emisiilor realizate de avioane mici în patru locații din Pădurea Amazoniană braziliană, care au înregistrat nivelul CO2 de la 500 m la 4.500 m.
„Interesele agricole din Brazilia se orientează către Amazonia pentru a transforma țara într-o fermă pentru planetă. Acesta este un plan teribil, nu numai pentru Brazilia, ci și pentru întreaga lume. Pădurea Amazoniană este un tampon pentru schimbările climatice”, a spus Gatti, care este membru al Science Panel for the Amazon, dedicat conservării regiunii.
Analiza nu include a doua jumătate a președinției lui Bolsonaro, care a înregistrat rate și mai mari de defrișare și incendii.
Deși există o preocupare larg răspândită cu privire la viitorul Amazoniei, coautorul Carlos Nobre, unul dintre cei mai importanți oameni de știință specializați pe probleme de climă din Brazilia, a declarat pentru Guardian la începutul acestei luni că a existat un moment de oportunitate pentru a proteja pădurile lumii pe fondul scăderii ratei de pierdere a pădurilor în unele țări.
A venit după scăderea ratelor de defrișare sub noul președinte brazilian Luiz Inácio Lula da Silva, care s-a angajat să pună capăt defrișărilor din țară până în 2030. El a ținut un summit la începutul acestei luni, dar nu s-a reușit un acord asupra unui obiectiv regional privind stoparea pierderii pădurilor pe fondul dezacordurilor privind explorarea petrolului și gazelor.
„Văd o mișcare politică mai mare în întreaga lume pentru a reduce defrișările, Indonezia, unele țări din Africa, multe țări din Amazonia. În Brazilia, a existat o reducere semnificativă a defrișărilor în iunie. În mod ideal, sper că atunci când calculezi 2023 în comparație cu 2022, ar putea exista o reducere de 50%, ceea ce ar fi foarte bine. Dacă Brazilia dorește să ajungă la zero defrișări până în 2030, obținerea unei scăderi de 50% ar fi o veste foarte bună”, a spus Nobre.
Editor : M.I.
