VIDEO. Se împlinesc 35 de ani de când Steaua a câștigat Cupa Campionilor Europeni după ce a învins FC Barcelona în finală
Se împlinesc 35 de ani de la cea mai mare performanță a fotbalului românesc: câștigarea Cupei Campionilor Europeni de către Steaua București, în finala istorică de la Sevilia, după ce o învingea pe FC Barcelona, cu scorul de 2-0, în urma loviturilor de departajare.
Izbânda unei echipe din Est a făcut rapid înconjurul lumii, nu a avut parte însă de același succes în presă și la Bucuresti. Toate ziarele vremii, inclusiv cele sportive, erau pline de ode și poezii dedicate lui Nicolae Ceaușescu și Partidului Comunist, care aniversa 65 de ani de la înființare. Iar pentru cronica finalei câștigate de Steaua nu s-a găsit loc decât în pagina a cincea a ziarului SPORTUL.
Pe 7 mai 1986, Steaua a cucerit Cupa Campionilor Europeni la Sevilla, la capătul unei finale dramatice contra celor de la Barcelona. Cu scorul de 0-0 după 90 de minute de joc și după cele două reprize de prelungiri, formația din Ghencea s-a impus cu 2-0 la loviturile de departajare, după golurile marcate de Marius Lăcătuș și Gabi Balint, în timp ce Helmuth Duckadam a parat toate cele patru penalty-uri executate de catalani.
Cupa Campionilor Europeni şi Supercupa Europei din 1986, finala Cupei Campionilor Europeni din 1989 şi semifinala Cupei UEFA din 2006 sunt cele mai mari performanţe obţinute de Steaua în fotbalul continental.
Gabi Balint, component al echipei care a câștigat CCE: Pentru mine, și pentru noi, în general, cei care am fost acolo, emoțiile sunt la fel în fiecare an. Pentru că vedem imaginile și ne aducem aminte, știm ce am trăit, și ne bucurăm tare mult că lumea își amintește și în fiecare an se sărbătorește.
Eu, astăzi am primit atât de multe telefoane, cum nu primesc când e ziua mea.
Noi, atunci am avut în tribune în jur de o mie de persoane, a fost greu din punctul ăsta de vedere, a fost o presiune extraordinară, jucând practic la ei acasă.
Când am executat lovitura de departajare a fost emoționant. Lăcătuș m-a întrebat dacă vreau să execut. „Hai să batem și noi, suntem tineri, avem viitorul în față”, și i-am spus domnului Jenei că putem să executăm. A fost un moment haios, dar cu o tensiune, încărcătură extraordinară.
La televizor e ușor. Lumea spune că „ce calm ai executat, ce frumos, cu fentă...”. Pe naiba, numai eu știu ce avem în suflet la momentul ăla, și cât de mult mă rugam să fie gol, să nu ratez.
E foarte greu ca o echipă românească să mai câștige acest trofeu, pentru că s-au schimbat multe, și condițiile de disputare, diferența de valoare este mult mai mare acum între noi și cei din vest.
Noi atunci aveam și un campionat foarte puternic, iar ca echipă jucam de la egal la egal cu cele mai bune echipe din Europa. Asta era valoarea fotbalului românesc atunci. De asta am câștigat atunci, pentru că jucam un fotbal la nivel foarte mare.
Eu m-am temut de Barcelona, nu pentru că era campioana Spaniei, ci pentru că juca în țara ei, cu fanii ei în tribună, dar niciun moment nu m-am gândit că echipa Barcelonei este pete noi. Contează și forma pe care o ai, și de noroc, l-am avut și pe Duckadam într-o formă extraordinară, cam astea au fost circumstanțele.
Atunci era un singur ziar de sport, și acela cu o pagină de fotbal. Pe noi ne-a interesat cum ne-a primit publicul, cum ne-au primit românii la aeroport. Au fost foarte mulți, în fața aeroportului era plin. Unii au venit în cursul noții, pentru că la televizor s-a spus că în acea noapte va veni cupa la București, dar noi am venit a doua zi seara.
Asta a contat mult pentru noi. Din păcate, pentru că nu permiteau vremurile, n-am reușit să facem un tur, așa cum se obișnuiește, prin oraș, cu un autobuz decapotabil eventual, să ne vadă lumea cum prezentăm trofeul. Asta ne-am fi dorit, și nu s-a putut face în acea perioadă. Însă primirea de la aeroport a fost momentul în care am realizat că am câștigat Cupa Campionilor Europeni.
Editor : Liviu Cojan
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
