Firmele mici și mijlocii critică lipsa unei strategii pentru bugetul pe termen lung al UE: „România riscă să piardă fonduri esențiale”
IMM România atrage atenția marți, 12 mai, că România riscă să piardă fonduri europene „esențiale pentru dezvoltarea sa”, în contextul negocierilor privind Cadrul Financiar Multianual al Uniunii Europene 2028-2034, adică bugetul pe termen lung. Organizația consideră că „la București nu par să existe niciun plan clar și nicio voce care să reprezinte interesele României la masa tratativelor”.
Reprezentanții întreprinderilor mici și mijlocii afirmă că, „într-un context marcat de presiuni financiare și economice majore asupra mediului de afaceri românesc, fondurile europene alocate prin viitorul Cadru Financiar Multianual 2028-2034 vor juca un rol determinant pentru redresarea țării”.
„Perioada coincide cu fereastra de oportunitate în care economia României ar putea intra pe un trend de relansare, un proces care nu se va putea produce fără o finanțare strategică solidă, iar bugetul UE reprezintă, în acest scenariu, o resursă fără alternativă”, transmit aceștia.
Vezi și Cum poate România să simplifice viața IMM-urilor. Recomandările OCDE
Ce vor firmele mici și mijlocii
Într-un document de poziție referitor la Cadrul Financiar Multianual 2028-2034, IMM România solicită ca alocările pentru mediul de afaceri autohton „să fie nu doar mai semnificative ci și să favorizeze antreprenorii prin criterii clare de performanță, reguli stabile și o birocrație redusă drastic”.
„În acest sens, IMM România cere ca, începând din următorul exercițiu financiar multianual, să fie aplicată o clauză de protecție „Safe Harbor” care să garanteze separarea finanțărilor europene destinate sectorului privat de condiționalitățile politice. Astfel, beneficiarii care își îndeplinesc obiectivele tehnice vor putea primi decontările la timp, fără a fi expuși riscului de lipsă de lichidități.
De asemenea, IMM România se pronunță și împotriva planului de punere a fondurilor de Coeziune, Agricultură și Sociale sub umbrela administrativă unică a Planului de Parteneriat Național și Regional (PPNR), apreciind că acest demers va duce la o centralizare excesivă a procesului decizional și va favoriza marile proiecte de stat în detrimentul sectorului privat”, mai arată mediul de afaceri.
Propuneri pentru reducerea decalajelor economice
Organizația propune ca în viitorul cadru financiar multianual să fie introdus un „bonus de convergență”, respectiv aplicarea unui punctaj suplimentar obligatoriu în apelurile centralizate pentru proiectele care includ parteneri din state cu PIB per capita sub media UE.
„Firmele din aceste state se confruntă cu costuri de capital mai mari, iar în absența unui astfel de mecanism, fondul european de competitivitate va putea fi accesat cu succes doar de campionii tehnologici existenți în state mai avansate, adâncind astfel decalajul industrial.”
Reprezentanții mai cer:
- o cotă rezervată de cel puțin 20% din fondurile de competitivitate pentru companiile de talie medie (Mid-Caps) și IMM-urile inovatoare,
- finalizarea interoperabilității platformei MySMIS cu ANAF, ONRC și REVISAL,
- implementarea obligatorie a Ghidului Unic de Condiții Comune pentru toate programele de finanțare,
- aplicarea principiului „Single Audit” pentru evitarea controalelor repetate asupra beneficiarilor deja validați și
- introducerea unui mecanism automat de indexare a granturilor cu inflația, astfel încât proiectele să nu fie blocate de birocrație sau de creșterea costurilor.
Mediul de afaceri propune, de asemenea, orientarea fondurilor europene către programe dedicate creșterii competitivității IMM-urilor, prin investiții în digitalizare și tehnologii AI, eficiență energetică și tranziție verde, inovare și integrare în lanțurile valorice europene.
Te-ar putea interesa Cum vor supraviețui IMM-urile din România în 2026. Expert: „Deciziile se iau după instinct, iar asta devine riscant”
