Producția auto din România s-a prăbușit cu aproape 30% în aprilie. Economist: „Este un semnal de alarmă major”
Producția auto din România a înregistrat în aprilie una dintre cele mai puternice scăderi din ultimii ani, pe fondul reducerii comenzilor din Europa, al costurilor ridicate de finanțare și al incertitudinilor din piața auto internațională. Potrivit datelor publicate miercuri, 13 mai, de Asociația Constructorilor de Automobile din România, în România au fost produse 31.450 de autoturisme, cu 28,9% mai puține față de aprilie 2025. Economiștii avertizează că scăderea reprezintă „un semnal de alarmă major” pentru economie, în condițiile în care industria auto este unul dintre principalii contributori la PIB, exporturi și piața muncii din România.
În aprilie, uzina Dacia de la Mioveni a produs 18.366 de autoturisme, în timp ce fabrica Ford Otosan de la Craiova a asamblat 13.084 de unități.
Pe primele patru luni ale anului 2026, producția totală de automobile a ajuns la 159.869 de unități, dintre care 83.045 au fost produse de Dacia și 76.824 de Ford Otosan. Nivelul este cu 11,2% mai mic comparativ cu perioada similară a anului trecut.
Ce spun economiștii
Economistul Adrian Negrescu avertizează, într-o declarație pentru DigiEconomic, că scăderea abruptă a producției reprezintă un semnal de alarmă pentru întreaga economie românească. Potrivit economistului, principalul motiv al scăderii este reducerea comenzilor din Europa Occidentală, principala piață pentru automobilele produse în România.
„O scădere de aproape 30% a producției de autoturisme într-o singură lună reprezintă un semnal de alarmă major. Industria auto este, practic, motorul economiei românești. Când marile fabrici de la noi încetinesc brusc ritmul, unda de șoc se propagă rapid în toată economia, deoarece acest sector contribuie masiv la Produsul Intern Brut (PIB) și este responsabil pentru o mare parte din exporturile țării.
Evoluția negativă a producției este rezultatul unui context economic dificil. Primul și cel mai important motiv este scăderea comenzilor din Europa. Majoritatea mașinilor asamblate în România nu sunt vândute aici, ci sunt exportate către țările din Vest. Când consumatorii europeni amână achiziția de mașini noi, fabricile noastre sunt primele nevoite să își reducă turația”, a explicat economistul.
Acesta a mai arătat că inflația ridicată și dobânzile mari au făcut ca achiziția unei mașini noi să devină tot mai dificilă pentru multe familii.
„Al doilea motiv ține de scumpirea vieții și a creditelor. Din cauza inflației persistente din ultimii ani și a dobânzilor mari la împrumuturi, cumpărarea unei mașini a devenit un efort financiar prea mare pentru multe familii. Într-un context de incertitudine, o mașină nouă este adesea prima cheltuială importantă tăiată de pe listă.
Nu în ultimul rând, vorbim de haosul din piața auto globală. Eliminarea sau reducerea drastică a subvențiilor de stat pentru achiziția de vehicule noi (atât în România, cât și în state cheie ca Germania) și avalanșa de oferte ieftine venite din partea producătorilor asiatici îi fac pe clienți să fie mult mai ezitanți”, arată acesta.
Adrian Negrescu atrage atenția și asupra efectelor pe care le poate avea încetinirea producției asupra industriei locale de componente auto.
„O scădere a producției auto lovește economia pe mai multe fronturi simultan, resimțindu-se direct în buzunarele tuturor. Cea mai mare problemă este efectul de domino. O mașină este construită din mii de componente. Când uzinele mari, precum Dacia Renault asamblează mai puține vehicule, suferă imediat zecile de fabrici de componente auto răspândite prin toată țara. Și sunt vreo 600 de furnizori numai pentru Dacia. Vorbim despre companiile care produc cablaje, volane, scaune, anvelope sau piese electronice, care la rândul lor vor trebui să își reducă activitatea.”
Această reacție în lanț, punctează specialistul, aduce „riscuri uriașe pentru locurile de muncă”.
„O producție tăiată cu aproape o treime înseamnă o nevoie mult mai mică de forță de muncă. Pentru angajați, acest lucru se traduce rapid prin eliminarea orelor suplimentare, tăierea schimburilor de weekend sau de noapte, urmată adesea de trimiterea temporară în șomaj tehnic.
La nivel național, se resimte o presiune pe cursul valutar și o gaură la bugetul statului. Exportând mai puține mașini, în România intră mai puțină valută (euro), ceea ce slăbește leul și adâncește deficitul comercial al țării. Mai mult, o activitate economică redusă în acest sector vital înseamnă taxe mai mici virate la bugetul de stat, de la TVA până la impozitele pe salarii și profit.
Mai simplu spus, ceea ce se întâmplă pe porțile fabricilor auto nu rămâne acolo. Scăderea producției este ca o frână de mână trasă brusc pentru întreaga creștere economică a României”, a conchis Negrescu.
Citește și Semnal slab din industrie: producția industrială continuă să scadă față de anul trecut
