Camera Deputaților adoptă inițiativa legislativă pe dezinstituţionalizarea persoanelor cu dizabilităţi. Ce presupune proiectul

Alexandru Gologan Data publicării: Data actualizării:
dizabilitati
sursa: gettyimages.com/

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat miercuri, 12 august, propunerea legislativă care prevede măsuri de sprijin pentru integrarea în comunitate a persoanelor adulte cu dizabilităţi, după ce acestea părăsesc centrele specializate în care au fost instituţionalizate.

Legea a fost adoptată cu 262 de voturi „pentru” şi 16 „contra”, Camera Deputaţilor fiind for decizional. Proiectul a fost aprobat de Senat pe 5 august.

Procesul de dezinstituţionalizare şi de prevenire a instituţionalizării persoanelor adulte cu dizabilităţi consacră dreptul acestor persoane de a trăi independent şi de a fi incluse în comunitate cu şanse egale cu ale celorlalţi şi de a beneficia de măsuri de sprijin pentru exercitarea efectivă a acestui drept.

„Prin modificările aduse legislaţiei în vigoare din acest domeniu, au fost instituite beneficiul pentru locuire şi beneficiul de tranziţie drept instrumente financiare destinate susţinerii vieţii independente în comunitate. Aceste beneficii sunt destinate persoanelor adulte cu handicap care părăsesc centrele rezidenţiale publice şi cele aflate în risc de instituţionalizare”, se arată în raportul avizat favorabil de Comisia pentru muncă şi protecţie socială.

Beneficiul pentru locuire şi beneficiul de tranziţie se asigură de la bugetul de stat sau din fonduri externe nerambursabile, prevede forma adoptată de Senat.

Vezi și: CCR a stabilit că un articol din Legea Salarizării este neconstituțional. Pe cine dezavantaja

Beneficiarii au parte de o tranziție lentă

Cu cel puţin 12 luni înainte de data estimată a dezinstituţionalizării, persoana adultă cu dizabilităţi participă la un program de pregătire pentru viaţă independentă organizat de către direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în baza planului individual de viaţă independentă şi integrare în comunitate.

„Persoanele cu dizabilităţi care părăsesc serviciile sociale rezidenţiale sunt de regulă persoane care au trăit perioade îndelungate în sistemul de protecţie şi care nu dispun de resurse materiale şi de sprijinul necesar pentru organizarea unei vieţi independente în comunitate în condiţii de siguranţă şi demnitate.

În lipsa unor măsuri de sprijin adecvate, riscul de excluziune socială de pierdere a locuinţei şi de reinstituţionalizare devine semnificativ”, precizează actul normativ.

Citește și: Bolojan, despre situația cetățenilor cu dizabilități: Nu am tăiat ajutoarele