Ce se întâmplă cu creditul unei persoane după deces și cine preia datoria. Explicațiile unui avocat
Decesul unei persoane care are un credit bancar nu duce automat la anularea datoriei, însă nici rudele nu sunt obligate să preia ratele doar pentru că fac parte din familie. Obligațiile financiare rămase intră în masa succesorală, iar recuperarea sumelor depinde de existența unei asigurări de viață, de acceptarea moștenirii și de eventualele garanții asociate împrumutului. Avocatul Răzvan Vlădulescu a explicat, pentru DigiEconomic, ce se întâmplă cu un credit după decesul titularului, în ce condiții pot fi obligați moștenitorii să achite datoria și ce drepturi are banca.
Atunci când titularul unui împrumut bancar decedează, creditul nu este șters automat din evidențele instituției financiare; sumele rămase de rambursat fac parte din pasivul succesoral, care cuprinde obligațiile financiare lăsate în urmă de persoana decedată.
Totuși, acest lucru nu înseamnă că membrii familiei devin automat debitori ai băncii.
„Datoria nu dispare automat, ci devine parte din ceea ce legea nu este pasivul succesoral, adică totalitatea obligațiilor de orice natură lăsate în urmă. Pentru a înțelege ce se întâmplă concret cu acest credit, primul lucru care trebuie știut este că banca nu poate veni direct să ceară banii de la rude fără ca acestea să fi urmat procedura legală de moștenire”, a explicat avocatul.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Luca Niculescu vizează eliminarea IMCA de la 1 ianuarie 2027: „Descurajează investițiile și afectează competitivitatea companiilor”
Ce trebuie făcut cu creditul bancar după decesul titularului
Potrivit avocatului, unul dintre primii pași pe care familia trebuie să îi facă este notificarea băncii cu privire la decesul titularului, prin prezentarea certificatului de deces. „Această notificare este esențială deoarece oprește acumularea de penalități nejustificate și declanșează verificarea existenței unei asigurări de viață”, a explicat Vlădulescu.
Unele credite ipotecare și credite de nevoi personale sunt însoțite de asemenea polițe, care pot acoperi soldul rămas de rambursat în cazul decesului debitorului.
„Pot exista cazuri când creditele ipotecare și multe dintre creditele de nevoi personale vin la pachet cu o poliță de asigurare de viață. Dacă o astfel de asigurare există și decesul s-a produs dintr-o cauză acoperită de poliță, compania de asigurări va achita către bancă soldul rămas de plată. În această situație fericită, creditul este stins integral sau parțial de către asigurător, iar bunurile moștenite, cum ar fi un apartament ipotecat, rămân moștenitorilor fără nicio datorie asociată”, arată Răzvan Vlădulescu.
Există însă și situații în care asigurarea nu acoperă decesul, din cauza unor excluderi contractuale, iar, în acest caz, obligația de rambursare rămâne și trebuie gestionată în cadrul succesiunii.
Este important de menționat că simpla notificare a băncii nu înseamnă că ratele sau penalitățile sunt suspendate automat. Condițiile de plată trebuie clarificate cu instituția financiară, în funcție de contractul de credit și de eventuala poliță de asigurare.
Moștenitorii, obligați să plătească datoriile?
Răspunsul depinde, în primul rând, de acceptarea sau renunțarea la moștenire. Potrivit avocatului, rudele nu sunt obligate să achite creditul unei persoane decedate doar în virtutea legăturii de familie. Persoanele chemate la moștenire au, ca regulă, un termen de un an de la deces pentru a decide dacă acceptă sau renunță la succesiune.
În anumite condiții prevăzute de lege, termenul de opțiune succesorală poate fi redus prin procedura legală, inclusiv la solicitarea unui creditor interesat. Dacă datoriile sunt mai mari decât bunurile lăsate în urmă, potențialii moștenitori pot alege să renunțe la succesiune.
„Dacă datoriile bancare ale defunctului sunt mai mari decât valoarea tuturor bunurilor pe care le-a lăsat în urmă, potențialii moștenitori au posibilitatea să meargă la notar și să facă o declarație expresă de renunțare la moștenire. Prin această renunțare, ei devin străini de moștenire, nu primesc niciun bun, dar nici nu vor fi vreodată răspunzători pentru creditul bancar respectiv. Banca nu va avea dreptul legal să urmărească banii sau bunurile proprii ale celor care au renunțat”, a explicat avocatul.
Citește și Dobânda BNR, ROBOR și IRCC: ce sunt și care este diferența dintre ele
Ce se întâmplă dacă moștenirea este acceptată
Acceptarea succesiunii presupune preluarea atât a bunurilor, cât și a obligațiilor patrimoniale care fac parte din moștenire, în condițiile prevăzute de lege. Totuși, răspunderea moștenitorilor pentru datoriile succesorale este limitată la bunurile din patrimoniul succesoral, proporțional cu cota fiecăruia.
„În cazul în care moștenitorii decid să accepte moștenirea, legea le oferă o altă protecție esențială: ei vor răspunde pentru creditul bancar doar în limita valorii bunurilor pe care le-au moștenit. Aceasta înseamnă că un moștenitor nu va trebui să aducă bani de acasă sau să își vândă propriile bunuri personale pentru a achita creditul defunctului, cu condiția să nu fi ascuns sau fraudat bunurile din moștenire.”
Dacă există mai mulți moștenitori, obligațiile succesorale se împart, ca regulă, proporțional cu cota fiecăruia. De exemplu, dacă doi copii moștenesc fiecare jumătate din patrimoniu, fiecăruia îi revine, în principiu, și jumătate din datoria succesorală. În cazul creditelor garantate, trebuie luate în calcul și drepturile creditorului asupra bunurilor aduse în garanție.
Ce se întâmplă dacă există un codebitor sau un garant
O situație distinctă apare atunci când împrumutul a fost contractat împreună cu o altă persoană. Dacă soțul, soția sau o altă persoană figurează în contract în calitate de codebitor, aceasta continuă să aibă obligațiile de plată asumate prin contract, chiar dacă titularul creditului a decedat.
„Dacă în contractul de credit există un co-debitor, cum ar fi soțul sau soția, acea persoană rămâne obligată direct față de bancă să continue plata ratelor, deoarece s-a angajat personal de la început. De asemenea, dacă persoana decedată a avut un garant personal, numit și fideiusor, banca se va îndrepta împotriva garantului dacă moștenitorii nu plătesc, iar garantul care achită datoria va putea ulterior să își recupereze banii de la moștenitorii care au acceptat averea”, a precizat Vlădulescu.
Te-ar putea interesa și Dosarul ROBOR. Senatul a adoptat un proiect care prevede despăgubiri pentru clienții băncilor afectați de practici anticoncurențiale
Ce se întâmplă cu un apartament cumpărat prin credit ipotecar
În cazul unui credit ipotecar, situația este mai complexă deoarece banca deține o garanție asupra imobilului. Chiar dacă proprietatea este transmisă moștenitorilor, ipoteca nu dispare automat odată cu decesul titularului creditului.
Dacă ratele nu sunt achitate, banca poate recurge la executarea silită a imobilului ipotecat, în condițiile legii, pentru recuperarea creanței.
„Din acest motiv, moștenitorul care preia casa va dori de obicei să continue plata ratelor sau să vândă imobilul cu acordul băncii pentru a stinge creditul”, mai spune avocatul.
În cazul creditelor fără garanții reale, precum anumite împrumuturi de nevoi personale sau carduri de credit, recuperarea sumelor de la moștenitori se realizează în limitele patrimoniului succesoral, dacă aceștia au acceptat moștenirea.
„Soarta creditului bancar depinde de existența asigurării, de prezența altor co-plătitori și de decizia moștenitorilor de a accepta sau renunța la moștenire, totul desfășurându-se sub pavăza legii care protejeaza averea personală a moștenitorilor”, a conchis acesta.
Te-ar putea interesa și Ajutorul de înmormântare poate fi cerut în termen de trei ani. Ce sume se acordă în 2026 și cine poate solicita banii
