Editorial Fiscul, la pescuit de plevușcă
Inspectorii ANAF se duc la... nuntă. În inspecție. Vor controla firmele care organizează nunți, botezuri și alte astfel de evenimente. Vor verifica bonurile fiscale, încasările și dacă declară corect taxele și contribuțiile pentru angajați. Din fericire, nu vor întrerupe hora. Fiscul spune că va face controale când nu au loc evenimente festive, iar participanții nu vor fi vizați.
Dar preocupați de mizilicul de la nuntă inspectorii ANAF nu „văd" marea evaziune. Se concentrează în continuare pe peștii mici, în timp ce răpitorii înoată liberi.
Și nici nu e nevoie de eforturi prea mari pentru a vedea asta. Trebuie doar să ne uităm pe comunicarea Fiscului.
Cele mai multe comunicate publicate de la începutul anului au legătură cu evaziunea din domeniul transportului alternativ. În total au fost 14 comunicate, prin care ANAF ne anunța că a descoperit prejudicii aduse bugetului statului de aproape 555 de milioane de lei.
Suma pare mare, dar să ne uităm și la numărul firmelor care au înșelat statul: aproape 250. Adică 2,2 milioane de lei în dreptul fiecăreia. Acum nu mai e chiar atât de impresionant, nu-i așa?
La fel este și în cazul evaziunii din construcții. E al doilea domeniu în ordinea importanței pentru ANAF, dacă ne luăm după frecvența comunicatelor de presă. Prin cele opt comunicate publicate până acum, Fiscul susține că opt firme au fraudat statul cu aproape 18 milioane de lei.
Sume ceva mai mari sunt în comerțul cu autoturisme second-hand și în livrările de alimente, care au fost menționate fiecare în patru comunicări, dar nici aici nu sunt impresionante.
În general, aceste firme nu declarau în totalitate TVA, impozitul pe venit și contribuțiile și taxele pe salarii.
Evident că treaba Fiscul este să-i prindă pe toți cei care evită plata taxelor. Dar parcă năvodul este făcut în așa fel încât peștii mari să poată trece și să rămână doar plevușca.
Altfel nu se explică cum România are cea mai mare evaziune din Uniunea Europeană, estimată la 10% din PIB. Asta ar însemna aproape 200 de miliarde de lei, adică spre 40 de miliarde de euro.
De fapt, o explicație ar fi.
Marile rețele sunt sprijinite politic. În timp ce ANAF se face că pescuiește în ape tulburi după ce a refuzat de-a dreptul digitalizarea timp de mai bine de un deceniu, rețele de crimă organizată cu proptele la vârf fură taxe și impozite de miliarde de euro anual.
Miliarde și miliarde se scurg printre conexiunile politice și birocrație, în timp ce Fiscul continuă să raporteze „capturi” de pești mici.
Iar câtă vreme prinde plevușcă, rechinii rămân sponsorii sistemului.
