Coaliția de guvernare a decis pe 17 decembrie aprobarea unei creșteri în privința salariului minim brut pe țară, însă se pare că aceasta majorare nu a întrunit solicitările inițiale lansate de sindicate, astfel că au decis să protesteze pe 18 decembrie în fața Palatului Cotroceni.
UPDATE ORA 14:50
Blocul Național Sindical (BNS) consideră că decizia coaliției de guvernare de a majora salariul minim brut la 4.325 lei începând cu 1 iulie este incorectă, abuzivă, lipsită de fundament economic și social, și contrară legislației în vigoare.
În sprijinul acestui argument, reprezentanții BNS au transmis printr-un comunicat următoarele:
„Nimeni nu a contestat această formulă la momentul adoptării ei de către Guvern, tocmai pentru că este corectă din punct de vedere economic, respectă principiile economiei de piață și angajamentele internaționale asumate de România.
Aplicarea formulei legale indică în mod clar că salariul minim brut pentru anul 2026 trebuie să fie de cel puțin 4.325 lei începând cu 1 ianuarie, nu de la jumătatea anului. Amânarea creșterii până la 1 iulie echivalează, în fapt, cu o înghețare a salariului minim pentru primele șase luni ale anului și are efecte directe și grave asupra unui număr foarte mare de salariați.”
Conform organizației sindicale, datele sunt elocvente:
salariul minim a crescut în ianuarie 2025 cu 9,45%;
productivitatea muncii este estimată la o creștere de 9,9%;
rata inflației în 2025 se apropie de 10%, fiind de aproape trei ori mai mare decât media UE.
„În acest context, înghețarea salariului minim în termeni reali va conduce la o scădere severă a puterii de cumpărare în 2026, în special pentru cei mai vulnerabili lucrători. La finalul anului 2026, puterea de cumpărare a salariului minim riscă să fie mai mică decât în 2024”, transmite BNS.
ȘTIRE INIȚIALĂ
Acesta se va majora de la nivelul actual de 4.050 lei până la 4.235 lei, însă mărirea se aplică de la 1 iulie 2026.
În acest context, mii de sindicalişti au decis să protesteze în faţa Palatului Cotroceni, nemulțumiți de rezultatul deciziei guvernamentale. Protestatarii solicită Administraţiei Prezidenţiale o mediere a conflictului dintre organizaţiile sindicale şi Guvern, pe tema salariului minim și a măsurilor de austeritate recent adoptate.
Ce vor sindicatele
Protestatarii contestă nivelul hotărât de Guvern pentru salariului minim deoarece nu ar fi în pas cu nevoile reale ale cetățenilor raportat la contextul economic în care trăiesc.
„Măsurile de austeritate sunt luate fără să fim consultaţi, salariul minim votat ieri (17 decembrie) este antiortodox, cu 25 de lei mai puţin, numai să nu fie ca noi şi, bineînţeles, se aplică de la 1 iulie. Preţurile şi TVA au crescut.
Condiţiile de muncă de sunt din ce în ce mai proaste, atât în mediul privat cât şi la stat. Am văzut că vor să taie de la parlamentari, de la partide, după ce a luat de aproape jumătate de an banii celor care nu aveau cu adevărat. Au luat de la muncitori, de la bucătărese din spitale şi de la lucrători şi muncitori care nu aveau nicio legatură cu aceste reduceri, dovadă că INS-ul spune că banii care au rămas în urma acestor măsuri de austeritate sunt undeva la zero”, a declarat pentru Agerpres, preşedintele CNSLR - Frăţia, Leonard Bărăscu.
Anterior, sindicatele au solicitat o majorare a salariului minim până la 4.350 de lei, invocând că puterea de cumpărare a lucrătorilor cu venituri mici continuă să se erodeze pe fondul inflației ridicate.
Ce vor patronatele
Concesia făcută de Guvern nu este pe placul patronatelor care reprezintă mediul de afaceri. Acestea au reiterat în trecut motivele pentru care înghețarea salariului minim în 2026 ar fi cea mai bună decizie.
„Salariul minim a înregistrat o creștere cumulată de aproximativ 85% în ultimii cinci ani, procent pe care organizația îl caracterizează drept unul dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană. Patronatele afirmă că acest ritm a fost rapid și că economia are nevoie de timp pentru a se adapta la costurile suplimentare”, motivează Confederația Patronală Concordia.
Mediul privat se confruntă cu limitări în absorbția creșterilor generate de costurile salariale, iar o majorare a venitului minim ar putea avea efecte asupra companiilor și, indirect, asupra angajaților cu venituri mici.
De ce este necesară majorarea salariului minim
Inflaţia loveşte în special familiile cu venituri mici, astfel că această măsură este necesară pentru a le sprijini în condiţii dificile de piață.
„Chiar Banca Centrală Europeană a făcut un studiu pe episodul de inflaţie care a fost la nivel de Uniune Europeană. Acestea au fost concluziile Băncii Centrale Europene: familiile cu cele mai mici venituri sunt cele mai lovite.
De ce? Pentru că alimentele şi utilităţile ocupă o pondere mare în bugetul acelor familii. Şi dacă avem familii care au venituri reduse, ele au fost cel mai puternic lovite de inflaţie. Şi, practic, s-ar arunca pe acele familii costul reducerii acestor deficite necrescând salariul minim.
Mai ales că avem o reglementare europeană care leagă salariul minim pe economie de nişte factori. Unul dintre ei este inflaţia. Şi la inflaţie suntem campioni europeni. Conform acelei reglementări europene trebuie să-l mărim”, explică economistul Adrian Codirlaşu.
