Acord în coaliție: Salariul minim crește, dar nu de la 1 ianuarie. Compromis între patronate și sindicate
Liderii coaliției de guvernare au ajuns la un acord privind nivelul salariului minim brut pe economie pentru anul 2026. Potrivit deciziei agreate miercuri, 17 decembrie, salariul minim brut va crește la 4.325 de lei, însă majorarea va intra în vigoare de la 1 iulie 2026, nu de la începutul anului.
Astfel, salariul minim va fi majorat cu 275 de lei față de nivelul actual, într-o formulă de compromis care încearcă să răspundă atât solicitărilor sindicatelor, cât și îngrijorărilor exprimate de mediul de afaceri.
Compromis între cererile patronatelor și ale sindicatelor
Decizia vine după poziții divergente ale partenerilor sociali. Patronatele au cerut înghețarea salariului minim la nivelul actual, în timp ce sindicatele au solicitat o majorare până la 4.350 de lei, avertizând că puterea de cumpărare a lucrătorilor cu venituri mici continuă să se erodeze pe fondul inflației ridicate.
De exemplu, Confederația Patronală Concordia a transmis în repetate rânduri că salariul minim a crescut cumulat cu aproximativ 85% în ultimii cinci ani, unul dintre cele mai accelerate ritmuri din Uniunea Europeană. Potrivit patronatelor, economia are nevoie de timp pentru a absorbi costurile suplimentare, iar o nouă creștere ar putea pune presiune pe companii, în special în sectoarele cu marje reduse.
De cealaltă parte, organizațiile sindicale au susținut că ajustarea salariului minim este necesară pentru a ține pasul cu inflația și cu directivele europene privind salariile minime adecvate.
Avertismente din partea economiștilor
Economiștii avertizează însă că momentul ales pentru o nouă majorare este delicat. Ionuț Dumitru, consilier al premierului, a atras atenția recent că salariul minim a crescut accelerat într-un context în care companiile se confruntă deja cu presiuni majore din partea costurilor cu energia, salariile și inflația.
„În calitate de economist, ce pot să spun este că venim după o perioadă de ani de zile în care salariul minim a crescut foarte repede, perioadă în care și costurile companiilor au crescut foarte mult. În primul rând, dacă ne uităm la prețul la energie, care a crescut enorm de mult în ultimii ani, la care adăugăm și creșterea costurilor cu salariile, vedem o presiune uriașă pe costurile companiilor și, nu întâmplător, competitivitatea companiilor românești a scăzut foarte mult în ultimii ani”, a transmis acesta miercuri, 10 decembrie, într-o intervenție la Digi24.
Dumitru a amintit că deficitul bugetar din 2024 a depășit 9% din PIB (pe metodologia ESA, standardul la nivel european), economia a crescut modest, iar producția internă nu a ținut pasul cu importurile, din cauza competitivității reduse.
„Una din cauzele fundamentale pentru această lipsă de competitivitate sunt tocmai aceste costuri foarte mari pe care companiile în ultimii ani le-au avut cu energia și cu salariile, care au crescut foarte repede. În contextul acesta, să pui o povară suplimentară în momentul de față, printr-o creștere suplimentară a salariului minim, e probabil o decizie nu foarte înțeleaptă. (...) Ca economist, o să vă spun că nu e un moment potrivit pentru a putea pentru a crește în în plus salariul minim, dat fiind această problemă uriașă de competitivitate”, a adăugat Dumitru.
La rândul său, economistul Adrian Negrescu a declarat recent pentru DigiEconomic că o nouă rundă de creșteri salariale sau de pensii este dificil de susținut în actualul context bugetar.
„Salariile bugetarilor și cheltuielile sociale, în special pensiile, au ajuns să reprezinte aproape 90% din încasările fiscale ale statului, din taxe și impozite. Dacă mai punem și cheltuielile cu dobânzile, cam acesta e bugetul statului în 2025. În aceste condiții, statul trebuie să se împrumute, anual, cu aproape 50 de miliarde de euro pentru a acoperi toate celelalte cheltuieli, de la cele curente la investiții.
Cum anul viitor, nu putem vorbi de o creștere economică semnificativă, altfel spus nu se așteaptă nimeni să încasăm mai mulți bani din taxe și impozite, ideea de a crește salariile și pensiile este anulată de realitatea economică. Ar trebui să ne împrumutăm și mai mult, cu peste 10 de miliarde de euro, pentru a putea indexa salariile și pensiile măcar cu rata inflației. O adevărată misiune sinucigașă din punct de vedere financiar. (...) Factura bugetarilor s-a dublat în ultimii 5 ani. Am ajuns să plătim peste 150 de miliarde de lei pentru salariile bugetarilor, o sumă similară cu cea pe care o plătim pentru pensii”, a declarat economistul recent.
