Piața formării profesionale din industria alimentară riscă blocaj. 380 de standarde ocupaționale urmează să fie arhivate

Bianca Bâlu Data publicării: Data actualizării:
industria alimentara
sursa: profimediaimages.ro/

Industria alimentară românească se confruntă cu un nou risc major care ar putea afecta calificarea angajaților, accesul la forță de muncă specializată și absorbția fondurilor europene destinate formării profesionale. Organizațiile reprezentative din sector avertizează că decizia de arhivare a aproximativ 380 de standarde ocupaționale, la finalul anului 2025, ar putea bloca întregul proces de formare și certificare profesională.

Comisia de Autorizare a furnizorilor de formare profesională a decis ca, începând cu 31 decembrie 2025, aproximativ 380 de standarde ocupaționale să fie trecute în arhivă, întrucât nu au mai fost actualizate în ultimii ani.

Aceste standarde sunt baza legală pentru desfășurarea cursurilor de formare, a examenelor și a certificării competențelor profesionale. Fără ele, sectorul ar rămâne fără cadrul necesar pentru a pregăti personal calificat.

Potrivit sindicatelor, una dintre consecințele imediate ar fi imposibilitatea susținerii examenelor pentru cursurile deja începute, ceea ce ar putea genera costuri neeligibile în proiectele finanțate din fonduri europene și riscul pierderii unei părți din finanțări, trasmite Agerpres.

Criză de personal calificat într-un sector strategic

Industria alimentară este considerată un sector strategic al economiei românești și se confruntă de ani buni cu un deficit cronic de angajați calificați.

Organizațiile din sector atrag atenția că fluctuațiile mari de personal și lipsa calificărilor afectează competitivitatea companiilor, într-un context în care tot mai mulți angajați sunt aduși din țări precum Sri Lanka, Pakistan, Indonezia sau Nepal.

Totuși, acești lucrători nu au pregătire specifică industriei alimentare și nu pot prezenta documente care să ateste nivelul lor de educație sau experiență. Astfel, lipsa standardelor ocupaționale valide ar accentua dependența de forță de muncă necalificată.

Atât organizația patronală Romalimenta, cât și Sindalimenta, federația sindicală reprezentativă, au implementat în ultimii 15 ani numeroase proiecte finanțate din fonduri europene, cu scopul de a profesionaliza forța de muncă din industria alimentară.

Acum, liderii celor două organizații avertizează că decizia de arhivare a standardelor ar pune în pericol proiecte aflate deja în derulare.

Sindicatele susțin că:

  • multe dintre activitățile din proiecte au fost deja realizate pentru o mare parte din persoanele din grupul-țintă,
  • au fost selectați lectori, realizate sesiuni de consiliere și planificate examene,
  • blocarea standardelor ar duce la cheltuieli neeligibile și la neatingerea indicatorilor naționali de implementare, ceea ce ar putea atrage sancțiuni și chiar notificarea Comisiei Europene.

Instituțiile responsabile nu au oferit soluții

În fața acestei situații, organizațiile din industrie au solicitat intervenția urgentă a:

  • Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale,
  • Ministerului Educației și Cercetării,
  • Autorității Naționale a Calificărilor.

Potrivit sindicaliștilor, până în acest moment nu au fost primite răspunsuri care să ofere o soluție sau să clarifice modul în care poate fi evitat blocajul.

Având în vedere riscurile și efectele imediate, organizațiile reprezentative cer ca arhivarea standardelor să fie amânată până la 31 decembrie 2026.

Potrivit Sindalimenta, graba cu care ar urma să fie arhivate standardele ar produce „un mare dezechilibru pe piața muncii”, într-un sector deja fragil și afectat de lipsa forței de muncă.

Liderii sindicali ridică și o întrebare de interes public: cine ar beneficia cu adevărat de această măsură și dacă nu cumva efectul ei va fi creșterea importului de forță de muncă necalificată și migrarea angajaților români către alte țări.

Un apel pentru protejarea industriei alimentare și a angajaților

Sindalimenta subliniază că România are nevoie de angajați calificați și de companii competitive, nu de măsuri care să blocheze accesul la formare profesională.

„Decizia trebuie să vină în sprijinul calificării angajaților și al companiilor din România”, transmit reprezentanții industriei, care cer autorităților să reconsidere termenul-limită și să găsească o soluție rapidă împreună cu sectorul.

Până la momentul publicării articolului, reprezentanții sindicatelor nu au răspuns solicitării unui punct de vedere din partea redacției DigiEconomic.