Reforma fiscală cuprinde industria ospitalității din România. Ce se schimbă din 2026 pentru cei care-și închiriază locuința cu ziua
Legea care prevede măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice stabilește, printre creșteri de taxe și impozite, noi reguli fiscale pentru proprietarii care-și închiriază locuința în regim hotelier.
Printre măsurile anunțate, actul normativ stipulează schimbări în regimul de impozitare a cetățenilor care oferă servicii de cazare pe termen scurt. Anul 2026 vine cu o deducere forfetară de 30% din venitul brut anual încasat. Impozitul pe venit este de 10% și se aplică asupra câștigurilor nete.
Concret, dacă venitul anual obținut este de 10.000 de lei, se aplică deducția de 30% și rămân 7.000 de lei impozabili. Această sumă se înmulțește cu 10% și rezultă impozitul datorat, care este de 700 de lei.
Legislația extinde numărul de camere închiriate până la 7. Schimbările se adresează doar persoanelor fizice. De asemenea, contribuabilii trebuie să completeze Declarația Unică și să-și achite impozitele până la data de 25 mai anul următor. Pentru veniturile realizate în anul 2026, data limită este 25 mai 2027.
Totodată, ca element de noutate, se introduce obligația utilizării aparatelor electronice de marcat și eliberarea bonului pentru fiecare turist încasat.
Cum arată situația în 2025
Cei care închiriază pe termen scurt în prezent puteau alege între două metode de impozitare. Prima se bazează pe cote anuale stabilite de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) în funcție de amplasamentul turistic.
Astfel, impozitul pe venit de 10% se calculează în funcție de următorii indicatori:
- stațiuni turistice de interes local: 8.500 lei/cameră,
- stațiuni turistice de interes național: 13.500 lei/cameră,
- stațiuni balneare: 19.000 lei/cameră,
- localitățile din Delta Dunării și de pe litoralul Mării Negre: 25.500 lei/cameră,
- alte localități decât cele prevăzute în primele 4 puncte: 11.000 lei/cameră.
La un calcul simplu, pentru un imobil închiriat în regim hotelier, într-o stațiune de interes local, un proprietar trebuie să plătească 850 de lei impozit, iar pentru o locație aflată la malul mării, 2.550 lei.
Indiferent de numărul proprietăților deținute, totalul camerelor disponibile pentru închiriere este limitat la 5, pentru persoanele fizice.
Cealaltă metodă de impozitare se numește în sistem real și este similară cu cea aplicată PFA-urilor (Persoane Fizice Autorizate). Proprietarul află venitul net după ce scade din încasările brute cheltuielile deductibile suportate, precum utilități, consumabile sau servicii de curățenie. Venitului net obținut în evidența contabilă reală i se aplică 10% și se determină impozitul plătit.
Cum văd experții noul regim fiscal
Deși hotelierii apreciază că autoritățile din România încearcă să reglementeze sectorul, având în vedere creșterea numărului de persoane fizice care dau în chirie apartamente, iar românii tind să le aleagă în favoarea unităților de cazare precum hoteluri și pensiuni, rămân lacune.
Potrivit lui Călin Ile, preşedinte de onoare al Federaţiei Industriei Hoteliere din România (FIHR), această măsură „nu simplifică lucrurile, nu aduce totul la lumină și nu creează acel cadru echitabil între cazările de tip hotelier și cazările în unitățile pe termen scurt”.
„De ce spun asta? Pe de o parte, această măsură de înregistrare a venitului prin reducerea acelei cote de 30% ca deductibilitate și pe urmă impozitare, reprezintă un pas înainte de colectare, dar nu credem că va duce la conformarea totală a operatorilor din domeniu”, punctează Călin Ile, într-o discuție cu DigiEconomic.
Proiectul nu acoperă integral nevoile industriei, ci rezolvă parțial problemele de fiscalitate.
„Unitățile care nu sunt clasificate turistic nu ar trebui să aibă drept de comercializare dacă nu sunt înregistrate la Ministerul Turismului și ANAF. Totodată, ar trebui redusă acea limită de șapte camere, pentru că șapte camere e deja destul de mult. Putem înțelege că vorbim de economie colaborativă în una, două camere, dar când vorbim de cinci, șase, șapte unități, deja e un business în sine și statul să nu uite că aceste businessuri mai beneficiază de anumite subvenții și anume taxa pe proprietate, care creează din nou o discrepanță majoră în impozitarea proprietăților.
Practic, aceasta e singura modificare pe care o face statul român, încearcă să fiscalizeze un pic mai mult și să înregistreze mai aproape de realitate”, explică președintele de onoare al FIHR.
În privința conformării prin utilizarea casei de marcat, vicepreședintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT), Adrian Voican, consideră acest proces parțial util.
„În cazul emiterii bonului fiscal, sunt situații în care nu te întâlnești cu turiștii, pentru că plătesc online prin intermediul unei platforme sau prin transfer bancar. Bonul se emite doar la plata cash.
În această situație, de ce mai trebuie bon atunci când putem emite factură pentru plățile online sau avem ordin de plată de la bancă?”, susține vicepreședintele ANAT.
Până la momentul publicării acestui material, companiile Airbnb și Booking nu a răspuns solicitării DigiEconomic pentru un punct de vedere.
