România, lider european la scumpirea energiei electrice. Ce arată comparațiile de putere de cumpărare
România înregistrează cea mai mare creștere a prețului energiei electrice din Europa raportat la puterea de cumpărare a populației, potrivit unui studiu de specialitate. Acesta include datele din iulie 2025, și arată că, deși în termeni nominali România se situează pe locul 10 în UE la prețul energiei pentru consumatorii casnici, ajustarea pentru veniturile populației plasează țara pe primul loc european.
Această creștere rapidă între lunile iunie și iulie 2025 este mai mult decât dublă față de următoarea cea mai mare creștere de preț din Europa, evidențiind un dezechilibru semnificativ între nivelul veniturilor și costul energiei. Conform analizei, românii plătesc de patru ori mai mult decât cetățenii Ungariei, care beneficiază de cel mai mic preț raportat la puterea de cumpărare.
Prețul energiei electrice, factor economic major
Asociația Energia Inteligentă subliniază că prețul energiei electrice influențează direct costurile de producție, nivelul de trai, competitivitatea industriei și atractivitatea investițională. Creșterea rapidă a prețurilor generează efecte economice și sociale: inflație, scăderea puterii de cumpărare, relocarea industriilor și accentuarea vulnerabilităților sociale.
Analiza evidențiază mai multe cauze pentru prețurile ridicate în România:
- Piața europeană a energiei: prețurile locale sunt influențate de evoluțiile pe piața comună europeană, unde cotațiile pot fi ridicate în funcție de oferta și costul combustibililor fosili.
- Taxele și tarifele de transport și distribuție: acestea reprezintă aproximativ jumătate din factura finală, nivel mult mai ridicat decât în alte țări UE.
- Infrastructura învechită: rețelele vechi, pierderile tehnologice și costurile de mentenanță contribuie la creșterea prețului final.
- Speculații și volatilitate: liberalizarea pieței, fără mecanisme adecvate de control, a permis fluctuații mari ale prețului.
- Tranziția energetică: investițiile în surse regenerabile, stocare și modernizarea rețelelor presupun costuri inițiale ridicate, recuperate prin tarife mai mari.
Impact economic și social
Conform AEI, menținerea prețurilor ridicate la energie electrică afectează direct industria, agricultura și serviciile, ducând la creșterea prețurilor produselor și scăderea puterii de cumpărare a populației. Firmele românești devin mai puțin atractive pentru investiții străine, în comparație cu statele unde energia este mai ieftină și stabilă.
Pe termen lung, prețurile mari pot frâna dezvoltarea economică, pot genera inflație și pot accentua migrația forței de muncă, întrucât oamenii caută condiții mai avantajoase în alte state. Lipsa unor măsuri de protecție pentru consumatorii vulnerabili poate duce, de asemenea, la creșterea sărăciei energetice, fenomen deja prezent în multe gospodării din mediul rural.
România are resurse proprii de gaze naturale, hidroenergie, energie nucleară și surse regenerabile, ceea ce ar putea asigura o anumită independență energetică. Cu toate acestea, prețurile pentru populație rămân ridicate raportat la nivelul veniturilor, ceea ce indică că problema nu este lipsa resurselor, ci structura pieței, taxele, investițiile insuficiente și provocările tranziției energetice.
