Salariații ar putea scăpa de plata CASS pentru venituri suplimentare până la 120.000 lei
Persoanele care obțin venituri din salarii și plătesc deja contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) ar putea fi scutite de această obligație pentru alte venituri, în limita unei baze anuale cumulate de 120.000 de lei, potrivit unui proiect depus la Senat pe 10 noiembrie. Inițiativa propune modificarea Codului fiscal astfel încât salariații care încasează și bani din activități independente, chirii, investiții sau alte surse să datoreze CASS suplimentar numai pentru partea din baza de calcul care depășește plafonul.
În prezent, plata contribuției la sănătate din salariu nu elimină automat obligația de a achita CASS pentru alte venituri, acestea fiind supuse unor reguli de calcul distincte, în funcție de categoria din care provin. Acum, însă, proiectul înregistrat la Senat introduce o excepție pentru persoanele care realizează, în același an fiscal, venituri salariale sau asimilate salariilor pentru care contribuția este reținută la sursă: în cazul acestora primii 120.000 de lei din baza anuală cumulată aferentă celorlalte venituri eligibile nu ar mai fi supuși CASS.
Ce venituri ar beneficia de scutirea de CASS
Modificarea vizează categoriile de venituri prevăzute la articolul 155 alineatul (1), literele b)-h) din Codul fiscal, printre acestea numărându-se veniturile din activități independente, inclusiv cele realizate prin chirii, dividende, dobânzi și alte venituri din investiții, precum și veniturile din activități agricole, silvicultură, piscicultură și alte surse. Textul include și veniturile din pensii, în condițiile fiscale aplicabile acestora.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
E oficial. Rheinmetall a virat cele 138 milioane de euro pentru Șantierul Naval Mangalia. Ce urmează
Plafonul de 120.000 de lei ar fi calculat prin însumarea bazelor de calcul stabilite potrivit legii pentru toate categoriile eligibile, indiferent dacă veniturile provin dintr-o singură activitate sau din mai multe surse. Scutirea s-ar aplica asupra unei baze anuale cumulate.
Cum s-ar calcula contribuția
Potrivit proiectului, cota CASS de 10% ar urma să fie aplicată numai asupra părții din baza anuală cumulată care depășește 120.000 de lei, astfel că, de exemplu, un salariat care realizează și venituri extrasalariale pentru care baza anuală de calcul a CASS este de 80.000 de lei nu ar mai datora o contribuție suplimentară la sănătate pentru acestea.
În schimb, dacă baza anuală cumulată ajunge la 150.000 de lei, CASS ar fi calculată doar pentru diferența de 30.000 de lei, rezultând o contribuție de 3.000 de lei. Pentru o bază de 200.000 de lei, suma datorată ar fi de 8.000 de lei.
În prezent, contribuția de asigurări sociale de sănătate este de 10% din veniturile salariale și se reține direct de angajator, indiferent de nivelul salariului, iar plata nu elimină obligația de a achita CASS pentru alte venituri. Pentru cele extrasalariale, legislația prevede trei praguri de calcul, raportate la 6, 12 și 24 de salarii minime brute pe economie, iar în funcție de nivelul veniturilor anuale, CASS se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei corespunzătoare.
Te-ar putea interesa și Banii primiți cadou la nunți și botezuri nu se impozitează: când poate ANAF să verifice proveniența sumelor
Ce argumente invocă inițiatorii
În expunerea de motive, inițiatorii susțin că actualul sistem poate determina o sarcină contributivă suplimentară pentru persoanele care participă deja la finanțarea sistemului public de sănătate prin contribuțiile salariale și consideră că introducerea plafonului ar încuraja desfășurarea unor activități independente, creative sau investiționale în paralel cu un loc de muncă și ar putea stimula declararea integrală a veniturilor.
„Pragul de 120.000 lei anual reflectă o opțiune de politică fiscală rezonabilă, întrucât permite excluderea de la supracontribuire a veniturilor complementare uzuale, protejând în special salariații care desfășoară suplimentar activități independente, creative ori investiționale la scară redusă sau medie, fără a exonera integral segmentul superior de venituri. Astfel, contribuția suplimentară este păstrată acolo unde capacitatea contributivă este evident mai ridicată, în acord cu principiul echității fiscale la nivelul persoanelor fizice”, se arată în expunerea de motive.
Deocamdată, propunerea se află în procedură legislativă și nu produce efecte.
Vezi aici proiectul și expunerea de motive.
