Criza energetică din Orientul Mijlociu pune presiune pe inflație. Consilier prezidențial: „Să ne pregătim pentru o perioadă lungă”
Conflictul din Orientul Mijlociu aduce în prim-plan riscurile energetice globale, într-un moment în care economia europeană abia începea să iasă din criza prețurilor la energie. Consilierul prezidențial pe probleme economice, Radu Burnete, avertizează că durata conflictului rămâne imprevizibilă, iar scenariul de bază trebuie să fie unul prudent.
„Este o problemă foarte mare pe care mulți nu o anticipam. Doar ce începusem să ieșim dintr-o criză a prețurilor la energie și iată că am intrat din nou într-una”, a declarat acesta la Digi24.
O criză cu durată incertă
Potrivit lui Burnete, lipsa de predictibilitate este principala provocare. În acest context, autoritățile și economiile trebuie să se pregătească pentru un scenariu prelungit.
„Nimeni nu poate anticipa cât durează războiul. Din păcate, războaiele știi cum încep, dar nu știi cum se termină. Înțelept este să ne pregătim pentru o criză lungă”, a explicat el.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
CSAT aprobă noul plan de înzestrare a Armatei. România pregătește investiții în apărare până în 2036
Impactul este deja vizibil: creșterea prețurilor la energie pune presiune pe inflație, chiar într-un moment în care aceasta era așteptată să scadă.
România, relativ protejată, dar nu imună
În prima fază, Europa, inclusiv România, se confruntă mai degrabă cu o problemă de preț decât de aprovizionare. Totuși, acest echilibru ar putea fi fragil dacă blocajele persistă.
„Pentru Europa, problema este de preț, nu de disponibilitate. Dar dacă criza se prelungește, este posibil să avem și probleme de disponibilitate”, a spus consilierul.
România are însă câteva avantaje structurale:
- produce aproximativ 20% din țițeiul consumat;
- are acces direct la rute maritime de aprovizionare.
Scenariul critic: blocajul din Strâmtoarea Ormuz
Unul dintre cele mai sensibile puncte este Strâmtoarea Ormuz, prin care tranzitează o parte semnificativă a combustibililor globali.
„Probabil cam 20% din combustibilii lumii au rămas blocați acolo. Dacă această criză se prelungește 2-5 luni, lumea ar putea avea un deficit semnificativ”, a explicat Burnete.
În acest context, diferențele dintre economii devin evidente:
- statele bogate pot absorbi șocul prin prețuri mai mari;
- statele mai sărace se confruntă deja cu crize de aprovizionare.
Efecte în lanț: de la carburanți la inflație
Chiar dacă impactul actual este mai redus decât în 2022, riscurile sunt reale. Creșterea prețului combustibililor se transmite rapid în economie
„În prima fază vedem creșteri la carburanți, apoi la costul transportului, ceea ce afectează prețurile produselor și creează presiune pe inflație”, a explicat acesta.
De asemenea, creșterea prețului gazelor, influențată inclusiv de tensiuni regionale, se poate reflecta ulterior și în costul energiei electrice.
Transportul aerian, printre cele mai expuse sectoare
Un sector vulnerabil este cel al aviației, dependent de importuri de combustibil.
„Dacă criza se prelungește, este aproape o certitudine că vor crește prețurile la transportul aerian. Pot apărea chiar zboruri anulate dacă apar sincope în aprovizionare”, a avertizat Burnete.
În cazul României, situația este mixtă:
- producția internă de combustibil de aviație acoperă necesarul;
- însă dependența de operatori internaționali rămâne ridicată.
De ce cresc rapid prețurile la pompă
Consilierul prezidențial respinge ideea unor creșteri nejustificate, explicând mecanismul de formare a prețurilor.
„Este un comportament rațional. Companiile anticipează că vor cumpăra mai scump în viitor și ajustează prețurile în prezent”, a spus el.
În plus, instituțiile de control nu au identificat practici speculative:
„Consiliul Concurenței a spus că nu a văzut comportamente de speculă.”
Riscurile rămân: cât pot urca prețurile
Piața pare să fi intrat într-o fază de stabilizare, însă la un nivel ridicat. Evoluția depinde aproape exclusiv de dinamica conflictului.
„Piețele tind să suprareacționeze, apoi se stabilizează. Dar dacă blocajele persistă, riscul nu dispare”, a subliniat Burnete.
