CCR analizează sesizarea președintelui Dan privind legea prosumatorilor. UPDATE: Decizia a fost amânată
Curtea Constituţională a României (CCR) discută miercuri, 10 decembrie, sesizarea preşedintelui Nicuşor Dan în legătură cu Legea pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale, care schimbă regulile pentru românii ce își produc propria energie. Documentul clarifică statutul juridic al prosumatorilor, introduce facturarea lunară și permite compensarea energiei produse în mai multe locuri de consum.
UPDATE 15:40
CCR a amânat decizia pentru 4 februarie.
Știre inițială
Inițiată în 2023, legea a fost votată în Parlament în toamna 2023, însă președintele de la acel moment, Klaus Iohannis, a cerut reexaminarea. Procesul a fost reluat în 2024.
Acum, Nicușor Dan menţionează în sesizarea depusă la finalul lunii octombrie că, în urma parcurgerii unui nou ciclu legislativ şi a amendamentelor aduse de Parlament, actul normativ avut în vedere a fost adoptat „cu depăşirea limitelor reexaminării preşedintelui României”. Concret, potrivit lui Dan, Parlamentul a modificat legea, care a fost trimisă la reexaminare în 2023 de către fostul președinte Klaus Iohannis, cu prevederi care nu erau solicitate de cel din urmă.
Prin cererea de reexaminare formulată pe 12 decembrie 2023, şeful statului de la acel moment a solicitat corelarea definiţiei date prosumatorului potrivit dispoziţiilor legii, conform cărora producătorii de energie electrică cu capacităţi mai mari sau egale de 1 MW sunt supuşi licenţierii, fiind astfel realizată ca activitate primară, identic cu orice alt producător.
„Prin raportare la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, care permite ca atunci când Parlamentul reexaminează o lege, să realizeze corelări şi modificări de tehnică legislativă, menţionăm că aceasta nu este aplicabilă prin raportare la noile intervenţii expuse anterior, care nu reprezintă corelări ale normelor, ci soluţii legislative noi şi opţiuni de politică publică diferite faţă de forma iniţială a legii”, transmitea Nicuşor Dan în octombrie.
Ce s-a modificat
Potrivit formei iniţiale, legea aducea o serie de modificări regimului juridic aplicabil prosumatorilor prin realizarea distincţiei între prosumatorul persoană juridică şi prosumatorul persoană fizică. Modificările aduse vizau şi o serie de norme care reglementează activitatea acestora, precum creşterea limitei de putere instalată pentru care se poate solicita compensare cantitativă la 400 kW, introducerea, în definiţia prosumatorului, a posibilităţii de a stoca energia, de a vinde direct energia unui alt consumator racordat direct la instalaţia de producţie şi de a se compensa energia produsă în exces cu cea consumată la alt loc de consum, dacă este la acelaşi furnizor şi la acelaşi operator de distribuţie.
Totodată, actul normativ dispunea creşterea la 900 kW a limitei puterii instalate a centralei prosumatorului până la care acesta nu plăteşte dezechilibrele cauzate în reţea. Legea intervenea şi asupra Codului fiscal, extinzând sfera prosumatorilor care nu au obligaţia de a emite facturi pentru puterea instalată de la 27 kW la 900 kW pe loc de consum.
„Faţă de forma anterioară reexaminării, a fost extinsă sfera autorităţilor şi instituţiilor publice care pot vinde energie produsă sau stocată, aspect ce nu a fost solicitat de preşedintele României în mod expres, acesta solicitând clarificarea normei, iar nu extinderea sferei sale de aplicare.
În plus, potrivit soluţiei legislative de la acelaşi punct, se revine la limita de 200 kW pentru puterea instalată a prosumatorilor, prevăzută de legea în vigoare, la sintagma 'autorităţi şi instituţii publice' (sintagma extinsă) faţă de care aceste categorii vor avea posibilitatea de a solicita furnizorilor de energie compensarea cantitativă lunară, respectiv decontarea cantităţilor de energie electrică în acest proces, aspect ce, de asemenea, nu a fost solicitat de preşedintele României”, se arată în comunicatul emis pe 31 octombrie 2025 de Administraţia Prezidenţială.
Acum, legea păstrează o serie de modificări regimului juridic aplicabil prosumatorilor, respectiv distincţia între prosumatorul persoană juridică şi prosumatorul persoană fizică.
Unul dintre cele mai importante câștiguri este reprezentat de eliminarea termenul de 24 de luni pentru plata energiei electrice injectate în reţea. „Se obligă furnizorul să factureze lunar pe una sau mai multe facturi, lucru care, până acum, știți foarte bine că nu se întâmpla. Au existat furnizori care au întârziat facturarea prosumatorilor și trei ani de zile”, afirma, recent, Dan Pîrșan, președintele Asociația Prosumatorilor și a Comunităților de Energie (APCE), pentru DigiEconomic.
Partea mai puțin pozitivă? În forma actuală, legea specifică facturare lunară, dar nu precizează scadența de plată la facturile emise, ceea ce poate genera confuzie și dificultăți în aplicare.
Apoi, se introduce și posibilitatea de a stoca energia, de a vinde direct unui alt consumator racordat la instalaţia de producţie şi de a se compensa energia produsă în exces cu cea consumată la alt loc de consum.
Astfel, prosumatorii persoane fizice cu instalații de până la 27 kW pot compensa energia produsă cu cea consumată în mai multe locuri de consum, dar doar dacă acestea sunt pe numele aceleiași persoane și au același furnizor pentru o perioadă de minimum 12 luni. Aceasta înseamnă că un prosumator care are, de exemplu, o casă în București și o locuință de vacanță la Constanța, poate folosi energia produsă în exces într-un loc pentru a acoperi consumul din celălalt.
„Prosumatorii, până în 27 de kW, persoane fizice… și aici e o problemă pe care eu am văzut-o și am reclamat-o recent… numai persoane fizice și nu juridice, pot compensa pe mai multe locuri de consum energia produsă și gaze naturale, inclusiv gaze naturale, pe locuri de producție sau pe alte locuri de producție și consum, care sunt pe același nume și aparțin aceluiași furnizor.
Mai mult, cel mai important este că prosumatorii, la cerere către furnizor, la care trebuie să rămână 12 luni - deci asta ar fi, să zicem, partea mai neplăcută - trebuie să rămână 12 luni la același furnizor, pot compensa cheltuielile de plată, adică facturile, din surplusul rămas la furnizor. Vă dau un exemplu: dacă eu, prosumator, am 3.000 de lei strânși pe energie pe care am dat-o furnizorului - nu știu, pe o lună, două, trei, cinci, un an, depinde de sistem - și primesc luna aceasta o factură de 400 de lei, iată că nu mai trebuie să plătesc factura aceea: 400 de lei care conține TVA, energie consumată, transport și așa mai departe.
Dacă îmi vine o factură de la furnizor de 400 de lei, eu pot cere compensarea cu acei 3.000 de lei pe care îi am la furnizor. Astfel, rămân în cont cu 2.600, iar luna viitoare, dacă mai primesc o factură de 300 sau 800 de lei, pot cere din nou compensarea. În acest fel, iarna, prosumatorul poate să-și consume din banii pe care îi are în contul furnizorului energia strânsă primăvara și vara, în exces”, a explicat specialistul în energie.
Vezi și alte modificări aici: Noi reguli pentru prosumatori. Legea a fost adoptată de Camera Deputaților
La finalul lunii august, în România erau racordați 257.451 de prosumatori, față de 247.919 în iulie, potrivit datelor ANRE.
