Ce spun specialiștii despre sprijinul propus de Ministerul Energiei pentru plata facturilor: „Seamănă mai mult cu populism”
Consumatorii cu venituri reduse ar putea beneficia de sprijin financiar pentru plata facturilor la energie și gaze naturale în sezonul rece, potrivit unei propuneri prezentate de ministrul Energiei, Bogdan Ivan, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la sediul Partidului Social Democrat (PSD). Specialiștii atrag însă atenția că astfel de măsuri trebuie aplicate pe criterii clare, transparente și sustenabile, pentru a evita inechitățile și efectele populiste.
Schema de sprijin ar urma să se adreseze consumatorilor vulnerabili cu venituri nete sub 2.500 de lei pe lună, vizând atât utilizatorii de energie electrică, cât și cei racordați la rețeaua de gaze naturale.
Pentru gazele naturale, propunerea include o bonificație lunară de 100 de lei în perioada 1 octombrie - 31 martie, adică pe durata sezonului rece.
Pentru energia electrică, se propune continuarea schemei actuale, cu o reducere de 50 de lei pe factură, în perioada 31 martie 2026 - 31 martie 2027.
Câți români ar putea beneficia de sprijin
Potrivit estimărilor Ministerului Energiei:
- schema pentru energie electrică ar viza 2,1 milioane de locuri de consum, respectiv aproximativ 3,7 milioane de beneficiari;
- schema pentru gaze naturale s-ar aplica la 1 milion de puncte de consum, echivalentul a circa 1,7 milioane de persoane.
Propunerea prezentată urmează să fie analizată în cadrul procesului de elaborare a bugetului pentru anul 2026. Implementarea efectivă a schemei de sprijin depinde de adoptarea măsurilor necesare la nivel guvernamental şi legislativ.
Ce spun specialiștii
Experții în energie avertizează că statul are deja un mecanism dedicat, Legea consumatorului vulnerabil, care oferă ajutoare celor cu venituri mici. În loc să fie îmbunătățit și simplificat acest sistem, autoritățile aleg crearea unei noi scheme, cu riscul de a genera birocrație și confuzie.
„De aici vine și suspiciunea”, arată Dumitru Chisăliță.
„Această acțiune seamănă mai mult cu populism decât cu o politică publică. Populismul funcționează simplu - nu construiește soluții pe termen lung, ci livrează măsuri rapide, ușor de înțeles și ușor de prezentat în fața camerelor. Un voucher este exact acest tip de instrument – ușor de comunicat, atractiv electoral, dar discutabil ca eficiență la modul general.
Sigur, există și un argument forte în favoarea lui - ajutorul pentru consumatorul vulnerabil este adesea birocratic și nu îi cuprinde pe toți cei care se află la limită”, transmite specialistul.
El admite că există o zonă gri de cetățeni „care câștigă puțin prea mult” pentru ajutorul actual, dar „mult prea puțin” pentru a face față creșterilor de preț, ceea ce face ca o schemă temporară să fie justificabilă doar în anumite condiții.
Potrivit calculelor lui Dumitru Chisăliță:
- dacă 500.000 de români ar beneficia de vouchere, ar fi nevoie de 300 milioane lei anual;
- în același timp, creșterea prețului gazelor ar aduce statului venituri suplimentare de circa 800 milioane lei doar din TVA;
- rezultatul: statul ar putea acorda vouchere și, în același timp, încasa un profit net de aproximativ 500 milioane lei la buget.
„Cu alte cuvinte creșterea prețului gazelor ar aduce posibilitatea oferirii voucherelor și obținerea unui câștig important la bugetul de stat (la cele 500 mil. lei se mai adaugă încă cca 2,8 mld de lei din taxe, suprataxe, accize, impozite etc.)
Respectiv statul va da vouchere din banii pe care îi vor plăti consumatorii suplimentar (un consumator care locuiește într-o casă va plăti suplimentar pe gaze 200 lei/lună și va primi un voucher de 100 lei/lună!!!!)”, arată Chisăliță.
El consideră, de asemenea, inechitabil ca ajutorul să fie acordat uniform, fără a ține cont de venituri, consum sau eficiență energetică: „Pentru unii consumatori, veniturile cu tot cu ajutoare înseamnă 71% din venituri, pentru alții înseamnă 11% din venituri.”
Specialistul subliniază că orice schemă de sprijin ar trebui să se bazeze pe criterii clare și verificabile, pentru a ajunge doar la cei care au cu adevărat nevoie.
„România nu duce lipsă de legi, ci de legi funcționale. Orice nouă schemă care se suprapune peste una deja existentă înseamnă mai multă confuzie pentru cetățeni, mai multe costuri administrative și, în final, mai mult loc pentru ineficiență și risipă.
Este important să oferim sprijin consumatorilor vulnerabili prin vouchere și ajutoare la plata gazelor, însă aceste măsuri trebuie construite pe criterii corecte și transparente. Ajutorul nu ar trebui acordat ‘la toată lumea’, ci în funcție de venituri, averi, consum și eficiența consumului, astfel încât să ajungă exact la cei care au nevoie reală de sprijin.
În același timp, orice schemă de compensare trebuie să evite transferarea costurilor către ceilalți consumatori. Nu este echitabil ca populația sau firmele care își plătesc integral facturile să suporte, prin tarife mai mari, cheltuielile generate de un ajutor prost gândit. Soluția corectă este un sistem finanțat clar, responsabil și sustenabil, care nu generează efecte în lanț asupra întregii piețe”, conchide Chisăliță.
