Cum vrea Ministerul Energiei să scadă prețul la electricitate

Redacția Digi Economic Data publicării:
plafonare energie
sursa: shutterstock.com/

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a prezentat marți un set de măsuri „care vor scădea prețul la energie electrică pentru cetățeni și companii”. Potrivit oficialului, doar 51% din prețul plătit de consumatori este costul efectiv al energiei electrice active, 49% constituind tarife de transport și distribuție, taxe și accize. 

Ministrul a prezentat 5 măsuri menite să scadă prețul la energia electrică și să dezvolte o piață matură, funcțională de energie:

1. Operaționalizarea mecanismului Market Maker: selectarea unui operator care să asigure lichiditatea în piața de energie, prin stimularea cererii și a ofertei, facilitând tranzacțiile pe termen lung și determinând astfel o scădere constantă a prețului;

2. Creșterea transparenței și scăderea riscurilor în piața de energie, prin solicitarea de garanții ferme în toate tranzacțiile cu energie;

3. Introducerea tarifelor dinamice și diferențiate pe intervale de consum, care să recompenseze cu prețuri mici consumatorii responsabili, care utilizează energia în intervalele în care este cea mai ieftină;

4. Scăderea prețurilor de achiziție a energiei pentru propriul consum al operatorilor de distribuție prin crearea unui mecanism unic de achiziție – acest cost de achiziție al distribuitorilor reprezintă aproape 25% din costul total al energiei pentru consumatori, astfel că implementarea mecanismului va aduce tarife de distribuție mai mici pentru toți consumatorii;

5. Integrarea tuturor programelor de eficiență energetică sub o coordonare unică, eficientă, care să fie asigurată de Ministerul Energiei.

De asemenea, potrivit unei analize realizate de minister, România a ajuns să aibă unul dintre cele mai mari prețuri la energie din Europa, raportat la puterea de cumpărare a românilor, din următoarele motive:

- invazia Rusiei în Ucraina;

- lipsa interconectării cu principalele coridoare energetice din centrul Europei;

- eliminarea a 7000MW capacități de producție în bandă (gaz și cărbune) în ultimii 10 ani și punerea în funcțiune a doar 1800MW;

- ritmul insuficient al investițiilor în infrastructura energetică națională.

Mai mult, ministrul a anunțat că a inițiat negocieri la nivel european pentru prelungirea termenului de închidere a centralelor pe cărbune programate pentru 2026, până în 2030. 

„Această măsură are ca obiectiv reducerea presiunii asupra prețurilor prin menținerea unei părți din capacitățile de producție în bandă, în condițiile în care România a pierdut 56% din aceste capacități în ultimul deceniu. Prin această abordare, România câștigă timp pentru dezvoltarea noilor proiecte strategice de producție și pentru asigurarea unei tranziții energetice echilibrate, fără șocuri majore asupra consumatorilor”, precizează ministerul.