Datele din piață indică probleme structurale în energie. Expert: „România nu are o problemă de consum, ci una de structură”
Datele recente publicate de Institutul Național de Statistică (INS) privind sectorul energetic sunt interpretate ca semnale ale unor dezechilibre structurale, potrivit unei analize realizate de Dumitru Chisăliță, președintele Asociația Energia Inteligentă.
Analiza evidențiază că evoluțiile din februarie 2026 nu indică o simplă problemă de consum, ci una mai amplă, legată de structură, planificare și utilizarea resurselor.
Potrivit analizei, chiar și în condițiile în care unele nevoi energetice scad sau producția internă crește, România ajunge să importe mai mult în zonele unde sistemul este rigid sau insuficient dezvoltat.
„România nu are o problemă simplă de ‘consum’, ci una de structură, planificare și substituție proastă între resurse”, arată Dumitru Chisăliță.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Utilizarea noilor funcții ale platformei eSănătateaMea este condiționată de actualizarea aplicațiilor informatice. Pe cine vizează
În acest context, datele nu susțin automat ideea unei independențe energetice consolidate, ci indică, în unele segmente, o dependență comercială mai ridicată.
Cărbune: scădere de consum, creștere a importurilor
Unul dintre cele mai relevante semnale este în sectorul cărbunelui. Deși necesarul scade cu aproximativ 20%, importurile cresc cu 520%.
Analiza indică faptul că această evoluție poate reflecta o scădere accelerată a producției interne sau dificultăți în alimentarea competitivă a termocentralelor din surse interne.
„Nu mai poți spune că menținerea centralelor pe cărbune înseamnă automat independență energetică”, subliniază Chisăliță, adăugând că sistemul riscă să păstreze capacități vechi alimentate din import.
Petrol: scade țițeiul, cresc produsele finite importate
În cazul petrolului, producția internă scade cu 9%, iar importurile de țiței cu 18%. În același timp, importurile de produse petroliere cresc cu 23%.
Această evoluție indică o orientare către importul de produse finite, în special motorină, în detrimentul procesării interne.
Analiza arată că „valoarea adăugată se mută în afara țării”, ceea ce ridică semne de întrebare privind eficiența lanțului intern de rafinare și capacitatea de a răspunde cererii.
Gaz: creștere moderată a consumului, salt al importurilor
În sectorul gazelor naturale, consumul crește cu 11%, în timp ce importurile urcă cu 47%.
Potrivit analizei, această diferență indică o reacție disproporționată a sistemului intern, în care creșterile de consum sunt acoperite în mare parte din import.
„Independența este de vitrină, nu de sistem”, afirmă Dumitru Chisăliță, subliniind vulnerabilitatea la variații relativ moderate ale cererii.
Electricitate: efect pozitiv al producției interne
Segmentul energiei electrice prezintă o evoluție diferită. Consumul crește cu 3%, în timp ce producția din surse hidro crește cu 46%, iar cea eoliană cu 39%.
În acest context, importurile de energie electrică scad cu 16%, iar exporturile cresc cu 8%.
Analiza indică faptul că, în perioade favorabile din punct de vedere hidrologic și eolian, producția internă reduce dependența de import și îmbunătățește balanța comercială.
Consumul de energie electrică al populației scade cu aproximativ 5%.
Potrivit analizei, această evoluție nu indică neapărat o creștere a eficienței, ci poate reflecta ajustări ale consumului ca reacție la nivelul prețurilor.
Creștere semnificativă a consumului tehnologic
Un alt indicator relevant este consumul propriu tehnologic din rețele, care crește cu 24%.
Această evoluție sugerează posibile pierderi mai mari în rețea, costuri suplimentare de transport și distribuție, dar și dificultăți în integrarea producției variabile.
Analiza evidențiază că o parte din câștigurile generate de creșterea producției din surse regenerabile poate fi diminuată de limitările infrastructurii.
