Turcia trage gazele din Marea Neagră. Geologic, trage și din gazele României din Neptun Deep
Producția de gaze a Turciei va ajunge la 20 miliarde de metri cubi pe an, până în 2040, în special pe baza începerii extracției gazului din Marea Neagră, acoperind 40% din necesarul intern al țării, scrie AA Energy, citând un raport al Forumului Țărilor Exportatoare de Gaz (GECF). Geologic, există posibilitatea ca gazele din Neptun Deep să migreze către golurile lăsate de turci.
Când a început, în 2022, producția de gaze, Turcia nu avea producție locală, fiind dependentă în proporție de 99% de importuri. Acum, multiplele descoperiri făcute în mare, plasează cantități de gaze de aproape 800 miliarde de metri cubi, estimate la peste 500 miliarde de euro, la prețurile actuale de piață.
Turcia scoate gaze din zăcământul Sakarya, care este adiacent geologic Neptun Deep, de unde România se tot chinuie să scoată gaze de mai mult de un deceniu. Abia anul trecut, Petrom și Romgaz au luat decizia finală de investiție, primele gaze urmând a fi extrase abia în prima parte a lui 2027, iar producția, maximal 7 miliarde metri cubi anual, urmând să fie atinsă abia din 2030 - 2031.
La acel moment, Turcia va fi ajuns deja demult la producție masivă de gaze, urmând a fi jucător regional major pe piață, laolaltă cu Rusia și Azerbaidjan. Este de precizat că, de la anunțarea descoperirii zăcământului de la Sakarya - 2020 și până la intrarea în producție, turcilor le-a luat trei ani.
Resursele de gaze din platforma continental românească a Mării Negre erau anunțate din 2017, iar luarea deciziei de investiție comercială trebuia luată de către ExxonMobil, concesionarul de atunci a zăcământului, trebuia făcută în 2018.
Tergiversările de natură fiscală ale statului roman au făcut însă ca investitorul american să se retragă din România și să-și vândă participația către Romgaz.
Spre deosebire de Sakarya, cu rezerve de peste 500 de miliarde de metri cubi, și care este deja în exploatare, Neptun Deep are rezerve mai modeste, circa 100 de miliarde de metri cubi. Problema este însă că, perimeter adiacente fiind, fizica simplă a circulației gazelor naturale în depozite, fie ele și de mare adâncime, ne spune că dacă în câmpul turcesc exploatarea crește de la an la an, peste trei ani, când începem noi exploatarea în Neptun Deep, gazele de la noi vor fi început să migreze către golul de potențial creat prin exploatarea din câmpul vecin al turcilor.
În acest an, se estimează că producția din câmpul de gaze Sakarya din Marea Neagră va ajunge la 1,6 miliarde de metri cubi, producția maximă a câmpului din prima fază urmând să ajungă la 3,5 miliarde de metri cubi.
Odată cu finalizarea dezvoltării celei de-a doua faze a câmpului de gaze Sakarya, în următorii ani, producția este estimată să ajungă la un total de 11 miliarde de metri cubi pe an.
"Cu extinderea câmpului Sakarya și descoperirile recente din sub-bazinul Akcakoca Sud, producția Turciei este pe cale să ajungă la 20 de miliarde de metri cubi până în 2040. Cu toate acestea, în absența unor descoperiri majore, este posibil ca aceasta să scadă la 13 miliarde de metri cubi până în 2050”, se arată în raportul GECF.
Datorită conexiunii conductelor sale cu restul Europei și a instalațiilor de reîncărcare de la trei dintre terminalele sale de regazeificare, Turciei a făcut un pas mai aproape de a deveni un centru regional al gazului, de unde să se facă prețul și să se distribuie marfa către țările din jur.
România scoate deja gaze din Marea Neagră, BSOG operând ,de doi ani, perimetrul Midia. Cantitățile sunt relativ mici. Însă, circa un miliard de metri cubi anual. Per total, țara noastră are un grad ridicat de independență energetică, în ceea ce privește gazul. Peste 80% din necesarul intern fiind asigurat din producția locală, în cea mai mare parte, sonde de uscat.
Când a început, în 2022, producția de gaze, Turcia nu avea producție locală, fiind dependentă în proporție de 99% de importuri. Acum, multiplele descoperiri făcute în mare, plasează cantități de gaze de aproape 800 miliarde de metri cubi, estimate la peste 500 miliarde de euro, la prețurile actuale de piață.
Turcia scoate gaze din zăcământul Sakarya, care este adiacent geologic Neptun Deep, de unde România se tot chinuie să scoată gaze de mai mult de un deceniu. Abia anul trecut, Petrom și Romgaz au luat decizia finală de investiție, primele gaze urmând a fi extrase abia în prima parte a lui 2027, iar producția, maximal 7 miliarde metri cubi anual, urmând să fie atinsă abia din 2030 - 2031.
La acel moment, Turcia va fi ajuns deja demult la producție masivă de gaze, urmând a fi jucător regional major pe piață, laolaltă cu Rusia și Azerbaidjan. Este de precizat că, de la anunțarea descoperirii zăcământului de la Sakarya - 2020 și până la intrarea în producție, turcilor le-a luat trei ani.
Resursele de gaze din platforma continental românească a Mării Negre erau anunțate din 2017, iar luarea deciziei de investiție comercială trebuia luată de către ExxonMobil, concesionarul de atunci a zăcământului, trebuia făcută în 2018.
Tergiversările de natură fiscală ale statului roman au făcut însă ca investitorul american să se retragă din România și să-și vândă participația către Romgaz.
Spre deosebire de Sakarya, cu rezerve de peste 500 de miliarde de metri cubi, și care este deja în exploatare, Neptun Deep are rezerve mai modeste, circa 100 de miliarde de metri cubi. Problema este însă că, perimeter adiacente fiind, fizica simplă a circulației gazelor naturale în depozite, fie ele și de mare adâncime, ne spune că dacă în câmpul turcesc exploatarea crește de la an la an, peste trei ani, când începem noi exploatarea în Neptun Deep, gazele de la noi vor fi început să migreze către golul de potențial creat prin exploatarea din câmpul vecin al turcilor.
În acest an, se estimează că producția din câmpul de gaze Sakarya din Marea Neagră va ajunge la 1,6 miliarde de metri cubi, producția maximă a câmpului din prima fază urmând să ajungă la 3,5 miliarde de metri cubi.
Odată cu finalizarea dezvoltării celei de-a doua faze a câmpului de gaze Sakarya, în următorii ani, producția este estimată să ajungă la un total de 11 miliarde de metri cubi pe an.
"Cu extinderea câmpului Sakarya și descoperirile recente din sub-bazinul Akcakoca Sud, producția Turciei este pe cale să ajungă la 20 de miliarde de metri cubi până în 2040. Cu toate acestea, în absența unor descoperiri majore, este posibil ca aceasta să scadă la 13 miliarde de metri cubi până în 2050”, se arată în raportul GECF.
Datorită conexiunii conductelor sale cu restul Europei și a instalațiilor de reîncărcare de la trei dintre terminalele sale de regazeificare, Turciei a făcut un pas mai aproape de a deveni un centru regional al gazului, de unde să se facă prețul și să se distribuie marfa către țările din jur.
România scoate deja gaze din Marea Neagră, BSOG operând ,de doi ani, perimetrul Midia. Cantitățile sunt relativ mici. Însă, circa un miliard de metri cubi anual. Per total, țara noastră are un grad ridicat de independență energetică, în ceea ce privește gazul. Peste 80% din necesarul intern fiind asigurat din producția locală, în cea mai mare parte, sonde de uscat.
