Balanța de plăți a României în 2024: Importurile depășesc exporturile, deficit de cont curent în creștere, de 8,2% din PIB
România a încheiat anul 2024 cu o deteriorare semnificativă a poziției externe, potrivit Raportului Băncii Naționale a României (BNR) privind balanța de plăți,publicat marți, 16 decembrie. Deficitul de cont curent a urcat la 28,9 miliarde de euro, echivalentul a 8,2% din PIB, comparativ cu 6,7% în 2023. Nivelul este printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană și semnalează o problemă structurală: economia consumă mai mult decât produce pentru piețele externe.
Contul curent arată relația economică a unei țări cu restul lumii, prin schimburile comerciale de bunuri și servicii, veniturile și transferurile externe. Un deficit mare și persistent indică faptul că economia depinde de finanțare externă pentru a funcționa. În 2024, această dependență s-a accentuat, potrivit BNR.
Raportul BNR identifică principalele cauze ale creșterii deficitului:
- Importurile au continuat să crească, în timp ce exporturile au stagnat. Deficitul balanței bunurilor a ajuns la aproape 33 de miliarde de euro, reflectând competitivitatea redusă a producției interne și cererea internă ridicată.
- Serviciile, unul dintre puținele puncte forte externe ale României, au adus un surplus mai mic decât în anul anterior, în special din cauza scăderii veniturilor din transporturi și servicii pentru afaceri.
- Transferurile din fonduri europene au fost mai reduse. Intrările de fonduri europene cu caracter curent au scăzut, diminuând o sursă importantă de echilibrare a contului curent.
Un element important este că deficitul nu s-a mărit din cauza unei creșteri a investițiilor, ci ca urmare a reducerii economisirii naționale, în special în sectorul public. Consumul a crescut mai rapid decât veniturile, iar sectorul public este principalul responsabil pentru dezechilibrul extern, în timp ce sectorul privat a rămas relativ echilibrat.
Dezechilibrul a fost acoperit prin intrări de capital. Contul financiar a înregistrat fluxuri nete pozitive de aproape 20 de miliarde de euro, provenite din investiții directe, investiții de portofoliu și alte fluxuri financiare, inclusiv împrumuturi. România nu se confruntă cu o problemă imediată de finanțare, însă creșterea ponderii datoriei și a capitalului împrumutat ridică riscuri pe termen mediu.