Bolojan, la finalul PNRR: România a redus drastic banii pentru sănătate. Din 19 spitale, doar opt au rămas în program
Premierul interimar Ilie Bolojan a vorbit luni, 31 august, la inaugurarea noului Centru chirurgical cardiovascular din cadrul Institutului de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș, despre rezultatele și problemele întâmpinate în implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care este la final.
„Marcăm și închiderea programului PNRR pe domeniul de Sănătate și pe celelalte domenii, astăzi fiind ultima zi a acestui program”, a declarat Bolojan.
Potrivit premierului, România a pornit cu un buget PNRR pentru sănătate de peste 2 miliarde de euro, însă alocarea a fost redusă succesiv.
„La sănătate am început cu un buget din PNRR de peste două miliarde de euro şi, prin reduceri succesive, am ajuns la puţin peste un miliard de euro”, a spus Bolojan.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
De la 1 septembrie, pacienții au acces la „E-SănătateaMea”. Ce informații apar online și ce se întâmplă cu cardul de sănătate
El a precizat că reducerea alocării nu înseamnă că banii au fost pur și simplu pierduți, ci că o parte dintre fonduri au fost transferate către alte domenii, unde puteau fi utilizate în termenul disponibil.
„Banii nu s-au pierdut, dar banii au plecat către alte domenii unde au putut fi consumaţi”, a explicat premierul.
Din 19 spitale, România a ajuns să finalizeze opt prin PNRR
Una dintre cele mai clare schimbări a fost în cazul proiectelor pentru infrastructura spitalicească.
Bolojan a arătat că, după reașezarea PNRR din 2023, lista inițială de proiecte s-a redus de la 19 spitale la opt unități care au rămas să fie finalizate în cadrul programului.
„De la 19 spitale, după ce s-a reaşezat PNRR-ul în 2023, am ajuns să fim în situaţia să finalizăm practic opt”, a declarat acesta.
Celelalte proiecte nu au dispărut însă din planurile de investiții. Potrivit premierului, acestea au fost transferate către alte surse de finanțare, precum fondurile europene de coeziune sau bugetele naționale.
Totodată, reducerea proiectelor din PNRR a însemnat și amânarea unor investiții, iar finalizarea lor depinde acum de capacitatea României de a le finanța din alte surse.
„Ani pierduți” din cauza întârzierilor
Premierul consideră că principala problemă a fost timpul pierdut în implementarea proiectelor.
„Asta înseamnă nişte ani de întârziere, nişte ani în care pacienţi din toată ţara, medici, profesionişti din sănătate nu au condiţii la fel de bune”, a afirmat Bolojan.
El a susținut că experiența PNRR ar trebui să determine schimbări în modul în care România gestionează proiectele de investiții.
Printre soluțiile indicate se numără simplificarea procedurilor de achiziție și autorizare, profesionalizarea echipelor care gestionează proiectele și colaborarea mai strânsă cu autoritățile locale.
„Este vorba de a simplifica proceduri de licitaţie, de a simplifica proceduri de autorizare, de a avea profesionişti care administrează astfel de proiecte, de a face parteneriate cu autorităţile locale”, a spus premierul.
Proiectele care nu au mai încăput în PNRR trebuie finanțate din alte surse
Mesajul lui Bolojan este că eliminarea unor proiecte din PNRR nu înseamnă automat renunțarea la ele, însă nota de plată și termenul de finalizare se mută în altă parte.
„Acolo unde, din păcate, am întârziat aceste proiecte, aşa cum am spus, nu le vedem astăzi, ci le vom vedea din alte resurse în anii următori”, a explicat premierul.
În cazul sănătății, acest lucru este cu atât mai important cu cât infrastructura spitalicească presupune investiții mari și perioade lungi de implementare.
România a accelerat proiectele pe ultima sută de metri
Premierul a recunoscut că, în perioada finală a PNRR, autoritățile au făcut eforturi pentru ca proiectele care puteau fi salvate să fie duse la capăt.
„S-a tras tare pe ultima sută de metri”, a spus Bolojan.
Potrivit acestuia, în această perioadă au fost deblocate finanțări, reașezate linii de credit și rezolvate o serie de probleme birocratice.
„Le mulţumesc tuturor celor care, pe ultima sută de metri, au făcut posibil acest lucru”, a transmis premierul.
Declarațiile au fost făcute la inaugurarea noului Centru chirurgical cardiovascular din cadrul Institutului de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș, investiție realizată cu finanțare europeană.
Bolojan a prezentat proiectul drept un exemplu concret al investițiilor care au putut fi finalizate și a subliniat importanța Târgu Mureșului pentru medicina românească.
„Unul din proiectele finanţate din fonduri europene pe care le-a primit România fiind şi acest centru pe care îl veţi folosi dumneavoastră în Târgu Mureş”, a declarat premierul.
