Bolojan: România pierde bani din PNRR pentru reformele neîndeplinite. Legea salarizării, printre principalele jaloane ratate
România va pierde fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) din cauza jaloanelor și reformelor care nu au fost îndeplinite, iar una dintre cele mai importante probleme este noua lege a salarizării, a declarat vineri, 28 august, premierul Ilie Bolojan.
Potrivit premierului, pierderile trebuie privite din două perspective: granturile aferente jaloanelor care nu sunt îndeplinite și costul suplimentar al unor proiecte care nu mai pot fi finanțate în condițiile inițiale din PNRR.
„Vom pierde niște bani pe două componente. Pe de-o parte, pentru jaloanele care nu au fost îndeplinite, pentru reformele care nu au fost făcute. (...) Cea mai importantă este legea salarizării”, a declarat Bolojan.
Premierul a indicat și un al doilea exemplu: obiectivele privind decarbonizarea sectorului energetic. România și-a asumat prin PNRR reducerea capacității de producție pe cărbune și înlocuirea acesteia, inclusiv cu centrale pe gaz.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Nicușor Dan a promulgat Noua Lege ANI. Mandatele aleșilor locali pot înceta în 30 de zile în cazul incompatibilităților definitive
Problema este că unele dintre proiectele necesare pentru înlocuirea capacităților pe cărbune nu au fost finalizate la timp.
Până la 100 de milioane de euro, pe componenta de decarbonizare
Bolojan a dat ca exemplu situația de la Craiova, unde închiderea unor grupuri energetice ar crea probleme pentru furnizarea agentului termic în iarna următoare.
„Am ratat proiectele timp de cinci ani de zile și suntem în situația în care astăzi nu putem să închidem anumite centrale pentru că, de exemplu, Craiova ar rămâne fără căldură în iarna următoare”, a spus premierul.
În aceste condiții, Guvernul a amânat închiderea celor două grupuri care ar fi trebuit să fie scoase din funcțiune la sfârșitul lunii august.
Consecința este însă că unul dintre jaloanele PNRR nu va mai fi respectat.
Potrivit estimării prezentate de Bolojan, pierderea asociată acestei componente ar putea ajunge la 100 de milioane de euro.
România poate pierde bani și pentru proiecte care nu sunt finalizate
O altă categorie de pierderi este legată de proiectele finanțate prin PNRR care nu sunt finalizate integral în termen.
Premierul a dat exemplul unor proiecte de autostrăzi care au fost mutate de pe componenta de grant către componenta de împrumut, tocmai pentru că exista riscul ca lucrările să nu fie finalizate la timp.
„Avem componente pe autostrăzi, care au fost mutate de pe grant (...) tocmai pentru că aveam o probabilitate mare că nu vor fi finalizate”, a explicat Bolojan.
Această mutare nu înseamnă doar pierderea unor fonduri nerambursabile. Ea schimbă și costul finanțării.
Potrivit premierului, partea de împrumuturi din PNRR avea avantajul unui cost de finanțare mai redus.
„Diferența este că erau împrumuturi cu o dobândă mică de 3% și noi trebuie să ne împrumutăm la dobânzi duble din piață”, a declarat Bolojan.
Prin urmare, chiar și în situațiile în care România nu pierde neapărat valoarea unui proiect, întârzierea poate genera un cost financiar suplimentar pentru stat.
Dacă proiectele nu mai pot fi finanțate în condițiile PNRR și trebuie acoperite prin împrumuturi contractate de pe piețele financiare, diferența de dobândă se transformă în cheltuieli suplimentare pentru buget în anii următori.
Bolojan a caracterizat aceste pierderi drept „nu de mare impact” în raport cu întregul PNRR, însă a subliniat că ele sunt consecința întârzierilor în implementarea reformelor și proiectelor.
Legea salarizării, una dintre reformele-cheie
În ceea ce privește reformele, premierul a indicat în mod explicit legea salarizării drept cea mai importantă dintre cele care nu au fost realizate la timp.
Reforma salarizării este una dintre componentele cu implicații directe asupra cheltuielilor publice, în condițiile în care masa salarială din sectorul bugetar reprezintă o componentă importantă a cheltuielilor statului.
Noua legislație ar trebui să contribuie la reașezarea sistemului de salarizare din sectorul public și la respectarea unor principii unitare privind remunerația angajaților statului.
În cazul PNRR, neîndeplinirea jaloanelor nu este însă doar o problemă administrativă. Ea poate avea o consecință financiară directă, prin diminuarea sumelor pe care România le poate încasa.
