Cât ne va costa criza politică. Economist: Efectele pot fi dezastruoase. Factura, până în iunie, s-ar putea ridica la peste 5 mld. euro

Georgiana Costea Data publicării:
economie
Sursa: www.gettyimages.com

România riscă să intre într-o perioadă de turbulențe economice majore, după ce Partidul Social Democrat (PSD) a decis, luni, 20 aprilie, retragerea sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan, deschizând calea unei crize guvernamentale. Potrivit surselor citate de Digi24, miniștrii PSD ar urma să demisioneze înaintea ședinței de Guvern de joi, 23 aprilie, iar partidul ar putea depune ulterior o moțiune de cenzură. În acest context, economiștii avertizează că instabilitatea politică ar putea amplifica vulnerabilitățile deja existente în economie.

Datele macroeconomice arată un echilibru precar. România a încheiat anul 2025 în recesiune tehnică, iar perspectivele pentru 2026 s-au deteriorat semnificativ.

Inflația rămâne printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, cu o prognoză de 7,8% pentru 2026, iar deficitul bugetar a ajuns anul trecut la 7,9% din PIB, cel mai mare din UE, potrivit datelor Eurostat.

În paralel, deficitul de cont curent se menține la peste 6% din PIB, iar criza energetică, declanșată de conflictul din Orientul Mijlociu, pune presiune suplimentară pe prețuri și pe economie.

Primele efecte: minus 2 mld. euro la bursă

Economistul Adrian Negrescu avertizează că efectele instabilității politice se văd deja în piețe.

„Îngrijorările rămân. Să nu uităm că, în ultimele două zile, pe bursă s-au pierdut aproape două miliarde de euro. Și, atenție, nu sunt doar banii investitorilor clasici la bursă, ci sunt și banii din fondurile de pensii private pe Pilonul 2, adică banii tuturor. Cu cât această situație politică se va adânci, adică criza asta va lua amploare, cu atât că evenimentele negative pentru România se vor amplifica”, a avertizat acesta miercuri, 22 aprilie, într-o intervenție la Digi24.

Potrivit acestuia, o criză politică prelungită ar putea duce la deprecierea leului și la creșteri generalizate de prețuri.

„Dincolo de ce vedem pe bursă, e posibil că la un moment dat nici Banca Națională să nu mai poată să țină cursul euro în frâu, adică la un curs nivel stabil, și să-l lase liber. Asta înseamnă o scumpire generalizată, pentru că tot ceea ce cumpărăm noi de la bursele alimentare, la nealimentare, inclusiv serviciile, telefonia mobilă, toate sunt pe bază de euro. Dacă euro crește, bineînțeles că acestea se scumpesc”, a explicat Negrescu.

În același timp, costurile de finanțare ale statului cresc deja. România se împrumută la dobânzi de peste 7%, iar necesarul de finanțare ajunge la aproximativ un miliard de euro pe săptămână.

„Statul deja se împrumută în momentul de față. Am împrumutat zilele trecute cu 7,4% dobândă și asta înseamnă costul mai mare cu 250 de milioane de euro în materie de dobânzi. Cu cât se va centra această criză, va fi din ce în ce mai greu să se împrumute, în condițiile în care are nevoie de aproape un miliard de euro în fiecare săptămână pentru a plăti pensii, salarii și celelalte.”

Vezi și Turbulențele din mediul politic aruncă România în incertitudine. Analist: Riscurile economice sunt mari

Miza ratingului de țară

România se află la limita inferioară a categoriei recomandate investițiilor, iar o deteriorare a situației politice ar putea duce la retrogradarea în categoria „junk”. O astfel de decizie ar putea determina retragerea unor investitori și ar crește semnificativ costurile de finanțare.

„Eu cred că luna iunie va fi un moment decisiv pentru economia românească, pentru România în general, pentru că atunci agențiile de rating vor lua o decizie în funcție de ce se întâmplă pe scena politică. Dacă vor vedea în continuare această criză, această lipsă de asumare a unor reforme, a unei decizii legate de restructurarea statului, de reducerea cheltuielilor bugetare, mi-e teamă că vom păși în zona de junk, adică economie nerecomandată investițiilor.

Iar în momentul acela, mare parte din fondurile de investiții care împrumută România în momentul de față, pentru a avea noi cu ce să plătim pensii și salarii, vor trebui să-și retragă investițiile” a mai zis el. 

Chiar recent, Cristian Bichi, consilier al guvernatorului Băncii Naționale a României (BNR) avertiza că România se află într-o zonă critică din perspectiva ratingului de țară, iar autoritățile încearcă să evite o retrogradare în categoria „junk”.

Vezi și ANALIZĂ Ratingul României, în zona critică: ce înseamnă un pas spre „junk”. Oficial BNR: „Autoritățile române fac o adevărată echilibristică”

Scenariul extrem: apel la FMI

În lipsa stabilității politice și a finanțării externe, economistul avertizează că România ar putea ajunge să apeleze la Fondul Monetar Internațional (FMI).

„Altă variantă nu există în momentul de față. Noi suntem într-un acord de finanțare cu Comisia Europeană în momentul de față. Dacă nici Comisia Europeană nu va mai finanța România, singura noastră șansă va fi un acord cu FMI. Deci efectele financiare ar fi dezastruoase, pierderile…

Gândiți-vă numai la PNRR, sunt 10 miliarde de euro pe care ar trebui să îi luăm până luna august, urmarea reformelor pe care guvernul României ar trebui să le facă în lunile următoare. Dacă nu vom avea guvern sau vom avea un guvern fără puteri de a lua decizii, gândiți-vă că mare parte din banii ăștia se vor evapora, adică vom pierde miliarde și miliarde de euro.

Eu zic că factura totală a acestei crize politice până în luna iunie s-ar putea ridica la peste 5 miliarde de euro, incluzând aici pierderile de pe bursă, pierderile din cursul de schimb și aceste pierderi de fonduri europene pe care le riscăm, din păcate”, a conchis acesta.

Vezi și Consecințele unei crize politice prelungite. Economist: „FMI va deveni singura noastră șansă de supraviețuire economică”