Ce ar însemna pentru România intrarea în „junk”. Economist: Euro ar putea sări de 6 lei
O eventuală retrogradare a României în categoria nerecomandată investițiilor ar putea pune presiune rapidă pe cursul de schimb, costurile de finanțare și investiții, avertizează economistul Cristian Păun. Acesta susține că, într-un asemenea scenariu, cererea de valută ar putea crește puternic, iar euro ar putea depăși chiar pragul de 6 lei. Declarațiile vin cu puțin timp înaintea unei noi evaluări Standard & Poor’s, programată pentru 2 octombrie.
Înaintea publicării deciziei de rating, reprezentanții S&P sunt așteptați la București pe 24 septembrie, pentru întâlniri cu oficiali guvernamentali, reprezentanți ai Ministerului Finanțelor, Băncii Naționale (BNR) și ai altor instituții.
Amintim că evaluarea S&P vine după ce România a evitat în această vară coborârea ratingului în categoria nerecomandată investițiilor, cunoscută drept „junk”. Fitch a menținut în iulie ratingul suveran al României la BBB-, cu perspectivă negativă, iar Moody’s a reconfirmat ulterior ratingul suveran al țării.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Ministerul Economiei se reorganizează: dispar 109 posturi vacante, iar funcțiile de conducere aproape se înjumătățesc
O retrogradare ar pune presiune imediată pe valută
Într-o intervenție la Digi24, miercuri, 23 septembrie, Cristian Păun a avertizat că pierderea ratingului recomandat investițiilor ar putea determina creditorii și investitorii să își reducă expunerea față de România. Totodată, unul dintre primele efecte anticipate este o depreciere puternică a leului, în cazul în care ieșirile de capital ar genera o creștere bruscă a cererii de valută.
„O țară care intră în junk are mari probleme cu plățile internaționale. Cazurile în istorie sunt nenumărate. Asta înseamnă rapid o fugă a unor sume impresionante de bani în valută, pe care noi astăzi nu-i avem în rezerva valutară, abia dacă ajungem la 60 de miliarde de euro și ne mai trebuie și ca să plătim importuri.
Deci suma aceasta este colosală și de ea ne-am împrumutat an de rândul prin deficitul pe care l-am tot făcut și neatenția pe care am abordat-o deficitului. Asta înseamnă cerere de valută pe piață, că ei nu vor repatria lei, vor repatria valută. Și în momentul în care cererea ta de valută crește brusc și nu există o ofertă suficientă pentru această valută, pentru că oferta poate să vină din depozitele noastre în euro, poate să vină din exporturi sau din această rezervă internațională… toate sunt insuficiente ca să acopere o asemenea sumă…
În acel moment, cursul de schimb va sări… și va sări nu de la 5,2 lei la 5,3 lei. Va sări lejer peste 6 lei, poate chiar mai sus, depinde de cât de profundă va fi această situație. Acesta este efectul aproape imediat al intrării în junk, aproape imediat. Există și efecte care apar după un acest prim efect: retragerea capitalurilor înseamnă pierderea de locuri de muncă, apare fenomenul rapid de inflație, apare rapid fenomenul suplimentar față de ce avem”, a explicat acesta.
Păun consideră că stabilitatea politică și capacitatea autorităților de a continua reformele fiscale vor conta direct în percepția creditorilor și investitorilor. „(Investitorii n.r.) vor predictibilitate, vor siguranță că ceea ce au investit și au trimis către noi vor fi returnate. Și că nu vor avea de pierdut.”
