Cum a prejudiciat o persoană din Argeș bugetul de stat cu peste 1,1 milioane lei prin vânzarea ilegală a 75 de mașini second-hand

Georgiana Costea Data publicării: Data actualizării:
masini romania
sursa: profimediaimages.ro/

O persoană fizică din județul Argeș a comercializat 75 de autoturisme second-hand, în valoare totală de peste 7,2 milioane de lei, fără să își înregistreze activitatea economică și fără să declare obligațiile fiscale aferente tranzacțiilor, potrivit constatărilor inspectorilor Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF). Verificările au indicat un prejudiciu de peste 1,1 milioane de lei, reprezentând TVA sustrasă de la plată, într-un mecanism în care pentru o parte dintre vehicule erau utilizate documente ce indicau alți vânzători decât persoana care realiza efectiv tranzacțiile. Activitatea a fost identificată inclusiv prin monitorizarea anunțurilor publicate pe platformele online de comercializare a autoturismelor.

Potrivit unui anunț ANAF de marți, 27 octombrie, persoana verificată a desfășurat activități comerciale în perioada mai 2022 - ianuarie 2025, achiziționând autoturisme atât din România, cât și din alte state, pentru a le revinde ulterior unor persoane fizice.

Deși activitatea avea caracter economic, aceasta nu era înregistrată într-o formă legală de organizare, iar obligațiile fiscale aferente vânzărilor nu erau declarate. În urma controlului, inspectorii antifraudă au stabilit că valoarea totală a celor 75 de autoturisme comercializate a ajuns la 7.258.790 de lei, iar TVA sustrasă de la plată depășește 1,1 milioane de lei.

Cum a fost descoperită activitatea prin anunțurile de vânzare online

Unul dintre elementele care au contribuit la identificarea tranzacțiilor a fost monitorizarea platformelor online dedicate comerțului cu autoturisme second-hand. Inspectorii DGAF au analizat anunțurile publicate de persoana verificată și au urmărit circuitul comercial al celor 75 de vehicule, de la achiziție până la revânzarea către cumpărătorii finali.

Verificările au arătat că autoturismele erau cumpărate din România sau din alte state și comercializate ulterior pe piața internă, fără îndeplinirea obligațiilor de înregistrare și declarare fiscală.

Analiza anunțurilor online a fost corelată cu documentele utilizate în tranzacții, inspectorii identificând neconcordanțe între persoanele indicate drept vânzători și cele care realizau efectiv operațiunile comerciale.

Vezi și ANAF avertizează asupra site-urilor frauduloase care folosesc ilegal numele instituției. Ce trebuie să știe contribuabilii

Documentele indicau firme din alte state UE sau persoane care nu realizaseră efectiv vânzările

Potrivit constatărilor DGAF, pentru o parte dintre autoturismele comercializate, cumpărătorilor le erau furnizate documente care indicau drept vânzători societăți din alte state membre ale Uniunii Europene, inclusiv firme de tip „missing trader”.

În alte cazuri, persoana verificată utiliza documente completate de mână, în care erau înscrise datele unor persoane fizice sau entități diferite de vânzătorul real, „pentru a îngreuna identificarea persoanei care efectua în fapt vânzarea și stabilirea obligațiilor fiscale aferente”. 

„Deși documentele indicau alte persoane sau entități în calitate de vânzători, operațiunile de comercializare erau realizate efectiv pe teritoriul României de persoana fizică verificată”, arată ANAF. 

Autoturismele erau păstrate pe numele foștilor proprietari până la revânzare

Inspectorii antifraudă au identificat și un mecanism utilizat în cazul autoturismelor achiziționate din România, prin care persoana verificată prelua vehicule de la proprietarii inițiali, oferind în schimb alte autoturisme și sume de bani.

„Pentru a evita scoaterea din evidență a autoturismului primit, persoana verificată solicita proprietarului inițial ca acesta să rămână înregistrat pe numele său până la revânzare. În situația în care proprietarii nu acceptau, autoturismele erau înregistrate pe numele altor persoane fizice, cunoscute ale persoanei verificate”, notează ANAF.

Prin aceste practici, documentele și evidențele privind proprietatea autoturismelor nu reflectau întotdeauna circuitul comercial real, ceea ce îngreuna verificarea tranzacțiilor și identificarea obligațiilor fiscale.

Citește și Guvernul Niculescu vrea reunificarea ANAF cu Autoritatea Vamală. Ce s-ar schimba în activitatea de control și colectare

ANAF va sesiza organele de urmărire penală

În urma controlului, Direcția Generală Antifraudă Fiscală a stabilit un prejudiciu de peste 1,1 milioane de lei, reprezentând TVA sustrasă de la plată pentru autoturismele comercializate.

Având în vedere constatările inspectorilor, instituția a anunțat că va sesiza organele de urmărire penală competente.

Cazul se înscrie în seria verificărilor privind comerțul cu autoturisme second-hand, în cadrul cărora ANAF urmărește identificarea tranzacțiilor nedeclarate, a documentelor care nu reflectă realitatea economică și a situațiilor în care obligațiile fiscale nu sunt îndeplinite.

ANAF a lansat o acțiune națională pentru verificarea comerțului cu autoturisme second-hand

La 1 octombrie 2026, Direcția Generală Antifraudă Fiscală a lansat acțiunea ATOM - Analiza și Trasabilitatea Operațiunilor cu Mașini, destinată identificării riscurilor fiscale din comerțul cu autoturisme second-hand. Acțiunea urmărește verificarea provenienței vehiculelor, a circuitului comercial și a modului în care operatorii economici declară și achită obligațiile fiscale aferente tranzacțiilor, în special TVA.

În prima etapă a acțiunii, ANAF a anunțat că sunt vizate 35 de entități, cu un stoc de autoturisme evaluat la peste 38 de milioane de euro.

Mai multe detalii, aici: ANAF verifică piața mașinilor second-hand. Stocuri de peste 38 de milioane de euro, analizate în prima etapă