Economia României încetinește. Din nou. Economist: „Hai să nu ne mai jucăm de-a fiscalitatea”
Cele mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată o economie care continuă să crească, dar într-un ritm tot mai lent. În trimestrul III, Produsul Intern Brut (PIB) a înregistrat o scădere de 0,2% față de trimestrul II pe seria ajustată sezonier. În comparație cu trimestrul III din 2024, economia a avansat cu 1,6% pe seria brută și cu 1,4% pe seria ajustată sezonier.
Pentru perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2025, nivelul PIB a atins 1.336 miliarde lei, ceea ce înseamnă o creștere de doar 0,8% pe seria brută și de 1,4% pe seria ajustată sezonier față de anul trecut.
Doar în trimestrul III, PIB-ul estimat a fost de 514,5 miliarde lei, în creștere față de aceeași perioadă din 2024, dar insuficient pentru a compensa încetinirea de ritm din trimestrul anterior, arată datele publicate vineri, 5 decembrie, de INS.
Ce a frânat economia
Industria e principalul sector care a tras economia în jos. Volumul activității industriale s-a redus cu 0,4% în primele nouă luni, ceea ce a generat o contribuție negativă de -0,1%. Activitățile profesionale, administrative și de servicii suport au scăzut cu 3,7% și au tăiat 0,3% din creșterea PIB.
Comerțul cu ridicata și cu amănuntul, transporturile, hotelurile și restaurantele, cel mai mare sector al economiei, cu o pondere de peste 20%, au crescut cu doar 0,1%, o evoluție prea slabă pentru a susține creșterea economică. Tranzacțiile imobiliare au rămas la același nivel ca anul trecut, iar intermedierile financiare au scăzut cu 0,6%, fără să aibă vreo contribuție la creștere. Aceeași stagnare s-a văzut și în sectorul public, unde administrația, sănătatea și educația au înregistrat o diminuare ușoară a volumului de activitate, de 0,1%.
Ce sectoare au susținut creșterea
Structura creșterii economice arată câteva domenii care au reușit să mențină economia pe plus.
Construcțiile sunt sectorul cu cel mai mare avans: volumul de activitate a crescut cu 8,5% în primele nouă luni ale anului, contribuind cu +0,5% la PIB.
Agricultura, silvicultura și pescuitul au crescut cu 6,8%, având o contribuție de +0,2%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor a avansat cu 2,9%, aducând +0,2% la formarea PIB. Impozitele nete pe produs au avut și ele un aport pozitiv, de +0,3%, pe fondul creșterii volumului cu 2,9% .
Cum arată cererea internă și investițiile
Pe partea de utilizări ale PIB-ului, consumul rămâne un motor slab. Cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populației a crescut cu doar 0,5%, având o contribuție pozitivă de +0,3%. În schimb, consumul administrațiilor publice, atât cel individual, cât și cel colectiv, s-a redus cu aproximativ 1%, afectând negativ evoluția economică.
Investițiile sunt singurul element din cererea internă care au adus un aport substanțial. Formarea brută de capital fix a crescut cu 4,6% și a contribuit cu +1,2% la PIB, compensând parțial slăbiciunea consumului. Exportul net a avut un impact negativ de -0,8%, deoarece importurile au avansat cu 5,1%, mai rapid decât creșterea exporturilor, de 3,7%.
Economist: „Economia suferă, dar nu se predă”
Economistul Adrian Negrescu privește aceste date drept un semnal serios de alarmă. El afirmă, pentru DigiEconomic: „Creșterea economică din primele 9 luni, una redusă, arată faptul că economia reușește cu greu să facă față provocărilor generate de inflație și de fiscalitatea ridicată”.
În opinia sa, multe dintre șocurile economice recente au fost absorbite nu prin măsuri guvernamentale, ci prin adaptarea companiilor: „Marea majoritate a companiilor și-au restructurat activitatea, iar asta se vede din încasările realizate în acest an”.
Problema reală, susține Negrescu, este că motoarele principale ale economiei au intrat în zona de stagnare.
„Multe dintre motoarele economiei, în special industria, comerțul, tranzacțiile imobiliare și intermedierile financiare, nu mai contribuie aproape deloc la creșterea PIB-ului.” Această slăbiciune structurală, spune el, trebuie înțeleasă de decidenți înainte de a proiecta politica fiscală pentru 2026.
Negrescu avertizează și că România riscă o deteriorare bruscă a situației economice.
„Dacă nu vom înțelege că investitorii pleacă din România sau își reduc expunerile pe fondul efectelor negative ale IMCA, taxei pe stâlp și altor prevederi punitive la adresa capitalului autohton, această stare de acalmie s-ar putea schimba într-o adevărată furtună recesionistă.”
Riscurile majore: energie, fiscalitate și liberalizările din 2026
Economistul atrage atenția și asupra prețurilor la energie, care pun presiune pe competitivitatea companiilor.
„Plătim cel mai scump curent electric din UE pentru agenții economici”, spune el, subliniind că aceasta este o vulnerabilitate critică înaintea liberalizării pieței gazelor din 2026. Fără reglementări clare, România riscă să repete episodul din energia electrică, când „prețul a crescut cu 70% și a dus inflația spre 10%, de trei ori peste media europeană”.
În viziunea sa, 2026 va fi un an decisiv. El consideră că Ministerul Finanțelor și ANAF trebuie să reducă evaziunea, să reorganizeze structurile fiscale și să creeze un buget predictibil. Totodată, politicile economice ar trebui să includă ieftinirea energiei, controlul prețului gazelor, creșterea valorii tichetelor de masă și reducerea fiscalității pe salarii. „A trecut timpul invențiilor fiscale de tipul IMCA, a sosit momentul deciziilor strategice menite să susțină economia.”
„Vrem o țară ca afară? Atunci hai să respectăm legislația europeană și să nu ne mai jucăm de-a fiscalitatea”, conchide Negrescu.
