Reducerea dobânzii-cheie este posibilă, dar condiționată de inflație, susțin economiștii
Dobânda-cheie a Băncii Naționale a României (BNR), principalul instrument folosit pentru controlul inflației și al costului banilor în economie, ar putea fi redusă spre finalul anului, însă numai dacă inflația intră pe un trend clar de scădere, spun reprezentanții CFA România.
Alexandra Smedoiu, vicepreședintele CFA România, afirmă că o eventuală reducere a ratei de politică monetară este posibilă, dar depinde de evoluția prețurilor din economie.
„Probabil spre finalul anului. Spun 'probabil' pentru că e clar că ne așteptăm să apară un trend descendent. Deci, presupunând că inflația se mai domolește, da, cred că am putea vedea până la finalul acestui an scăderea dobânzii-cheie”, a declarat aceasta în cadrul unei conferințe organizate miercuri.
Inflația rămâne principalul obstacol
Perspectivele privind reducerea dobânzii vin într-un moment în care inflația continuă să accelereze.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Rabla primește 100 milioane lei în plus faţă de valoarea iniţială. Nazare: Programul continuă în 2026
Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), rata anuală a inflației a urcat la 10,7% în aprilie 2026, cel mai ridicat nivel din ultimele 13 luni, după ce în martie indicatorul se situa la 9,9%.
În acest context, reprezentanții CFA avertizează că BNR nu va reduce dobânda până când nu va exista o tendință clară și sustenabilă de temperare a inflației.
Dragoș Cabat, membru în board-ul CFA România, spune că evoluția prețurilor din energie și impactul modificărilor fiscale vor juca un rol esențial în a doua jumătate a anului.
„Dacă trecem peste jumătate a anului acesta și inflația o ia pe o tendință de scădere clară, atunci sigur că și Banca Națională, după câteva luni, va reacționa și probabil va scădea dobânda de politică monetară”, a explicat acesta.
Băncile centrale reacționează cu întârziere
Specialiștii CFA subliniază că deciziile privind dobânzile nu sunt luate imediat după schimbarea indicatorilor macroeconomici.
Potrivit acestora, modelul urmat de BNR este similar cu cel aplicat de marile bănci centrale, precum Rezerva Federală din Statele Unite (Fed) sau Banca Centrală Europeană, care așteaptă confirmarea tendințelor înainte de a interveni.
„Băncile centrale au tendința de a interveni cu o întârziere față de ce arată indicatorii macroeconomici”, a spus Dragoș Cabat.
Astfel, chiar dacă inflația începe să scadă în a doua parte a anului, efectele asupra politicii monetare ar putea apărea doar după câteva luni.
Ce înseamnă pentru creditele populației
O eventuală reducere a dobânzii-cheie ar putea avea efecte și asupra costurilor de finanțare pentru populație.
Indicatorii ROBOR și IRCC, utilizați la creditele cu dobândă variabilă, reacționează în timp la schimbările de politică monetară, însă ajustarea nu este imediată.
Potrivit CFA România, efectele asupra ROBOR și IRCC s-ar putea vedea la câteva luni distanță și ar putea necesita până la trei trimestre pentru o transmitere completă în piață.
În prezent, dobânda-cheie a BNR este de 6,5% pe an, nivel menținut din august 2024, în condițiile în care banca centrală continuă să urmărească evoluția inflației și a indicatorilor macroeconomici.
Vezi și România, la un pas de categoria „junk”. Ce spun economiștii despre riscul retrogradării ratingului
