România, la un pas de categoria „junk”. Ce spun economiștii despre riscul retrogradării ratingului

Georgiana Costea Data publicării:
economie
Sursa: www.gettyimages.com

România rămâne sub presiunea agențiilor internaționale de rating, într-un context marcat de criza politică, deficit bugetar ridicat și incertitudini legate de continuarea reformelor fiscale. Două mari agenții au emis deja avertismente, iar economiștii atrag atenția asupra situației delicate.

Țara noastră se află în prezent pe ultima treaptă recomandată investițiilor sigure la toate cele trei mari agenții internaționale importante de rating, S&P, Fitch și Moody’s. O eventuală retrogradare sub acest nivel ar însemna intrarea în categoria „junk”, considerată nerecomandată investițiilor.

Recent, S&P a reconfirmat ratingul suveran al României la „BBB-/A-3”, însă a avertizat că tensiunile politice și dificultățile în reducerea deficitului bugetar pot duce la o retrogradare în perioada următoare.

Vezi și Prima reacție a unei mari agenții de rating după căderea Guvernului: S&P confirmă ratingul României, însă vede riscuri ridicate

La rândul său, agenția Fitch Ratings a transmis luni, 18 mai, că măsurile fiscale adoptate de România în 2025 încep să producă efecte, dar că actualul context politic reduce predictibilitatea pentru anii următori și poate afecta atât consolidarea fiscală, cât și accesarea fondurilor europene.

Citește și Fitch avertizează asupra riscurilor politice pentru economia României. Următorul test decisiv pentru rating vine pe 31 iulie

„Toată lumea așteaptă clarificarea situației politice”

Ionuț Dumitru, consilier onorific al premierului, spune că agențiile de rating urmăresc în primul rând dacă România va continua reducerea deficitului bugetar. Acesta avertizează că o schimbare de direcție fiscală ar putea duce rapid la retrogradarea ratingului.

„România are o perspectivă negativă de rating de mai bine de un an de zile, de un an și jumătate aproape, și în contextul acesta este de așteptat ca agențiile de rating să ia o decizie. Direcția pe care ne-am încadrat de la începutul celei de-a doua jumătate a anului trecut era una bună, în sensul în care deficitul bugetar a început să scadă și a scăzut semnificativ (...), dar direcția aceasta trebuie menținută.

Deci dacă menținem direcția de reducere a deficitului bugetar, în mod normal ratingul va avea o evoluție favorabilă. Dacă schimbăm direcția, ratingul, cel mai probabil, va fi redus”, a declarat specialistul, într-o intervenție la Digi24 miercuri, 20 mai.

În opinia sa, piețele și agențiile internaționale așteaptă acum clarificarea crizei politice din România.

„Suntem într-o situație de incertitudine în momentul de față. Nu avem prea multe elemente pe care să ne bazăm evaluarea. Tocmai de aceea, agențiile de rating au dat niște avertismente recent, dar nu au luat o decizie. Toată lumea așteaptă clarificarea situației politice”, a mai explicat acesta.

Ce ar însemna o retrogradare

Ratingurile acordate de agențiile internaționale influențează direct costurile la care România se împrumută de pe piețele externe.

Un rating mai slab ar însemna dobânzi mai mari pentru stat, costuri mai ridicate de finanțare pentru economie și o posibilă retragere a unor investitori instituționali.

În prezent, dobânzile și evoluția cursului sunt atent urmărite de investitori, mai ales într-un context de inflație ridicată și tensiuni politice.

Te-ar putea interesa și Ratingul României, în zona critică: ce înseamnă un pas spre „junk”. Oficial BNR: „Autoritățile române fac o adevărată echilibristică”