Ce se întâmplă cu legea privind integritatea. Comisia Europeană: Va fi evaluată în cadrul ultimei cereri de plată din PNRR
Legea privind integritatea va fi evaluată în cadrul celei de a şasea şi ultima cerere de plată din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), transmite Comisia Europeană.
Grupurile politice Partidul Popular European (PPE, centru-dreapta) şi Renew Europe (liberal) din Parlamentul European i-au solicitat preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să transmită fără echivoc României că plata fondurilor din PNRR este condiţionată de implementarea reformelor, respectarea deplină a principiilor statului de drept, dreptului UE, standardelor privind drepturile omului şi recomandărilor Comisiei de la Veneţia, notează Digi24.
Însă, liderii grupurilor parlamentare europene critică inițiativa pe integritate recent adoptată.
„Parlamentul României a adoptat recent o lege care afectează direct mandatul unui ales oficial, Dominic Fritz, primarul Timişoarei, provocând preocupări că legislaţia a fost menită să vizeze un singur caz individual şi nu o chestiune generală legală.
Plata a 770 de milioane de euro din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă (MRR) riscă să contribuie neintenţionat la subminarea democraţiei româneşti”, atrag atenția Manfred Weber (preşedintele grupului PPE) și Valerie Hayer (lidera grupului Renew Europe).
Vezi și: România intră în ultimele zile ale PNRR. Ce s-a schimbat în ultima vreme și câți bani sunt în joc
De ce este problematică noua legislație
Amendamentul adoptat de parlamentul național ar încălca atât principii precum neretroactivitatea legii şi interdicţia utilizării instrumentelor juridice împotriva adversarilor politici, cât şi dreptul Uniunii, întrucât Domic Fritz este cetăţean german ales în România în exercitarea drepturilor conferite de articolul 22 alineatul (1) din Tratatul de Funcţionare a Uniunii Europene.
„Legea privind integritatea va fi evaluată de Comisie în cadrul celei de a şasea şi ultima cerere de plată, care nu a fost încă depusă de autorităţile române. Ca în cazul tuturor statelor membre, serviciile Comisiei sunt angajate cu autorităţile române în discuţii tehnice care susţin implementarea Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă până la termenul-limită de 31 august 2026”, transmite Comisia Europeană prin intermediul unui purtător de cuvânt.