GRAFICE Tot mai puține joburi disponibile în economie. Expert: „2026 nu mai e anul angajărilor masive, ci al recrutărilor strategice”
Numărul locurilor de muncă vacante din România a continuat să scadă în primul trimestru din 2026, potrivit datelor publicate miercuri, 20 mai, de Institutul Național de Statistică (INS). Piața muncii arată semne de încetinire, în contextul unei economii afectate de reducerea consumului, inflație și criza politică.
În perioada ianuarie-martie 2026, numărul locurilor de muncă vacante a fost de 28.300, în scădere ușoară față de trimestrul anterior, cu aproximativ 100 de posturi. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, numărul joburilor disponibile s-a redus cu 4.300.
Rata locurilor de muncă vacante reprezintă raportul dintre numărul locurilor de muncă vacante şi numărul total al locurilor de muncă (ocupate şi vacante, exclusiv cele blocate sau destinate numai promovării în interiorul întreprinderii sau instituţiei), exprimat procentual.
Rata locurilor de muncă vacante a rămas la 0,55%, același nivel ca în trimestrul precedent, însă cu 0,08 puncte procentuale sub nivelul din primul trimestru al anului 2025.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Ultima zi înainte de reducerea accizei la motorină. Cât costă carburanții sâmbătă
Unde sunt cele mai multe locuri vacante
Cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze și apă caldă, unde rata a ajuns la 1,48%. Urmează administrația publică, cu 1,02%, activitățile culturale și recreative, cu 0,96%, și sectorul financiar și al asigurărilor, cu 0,95%.
În valori absolute, cele mai multe posturi vacante s-au regăsit în industria prelucrătoare, unde au fost raportate 5.700 de locuri disponibile, adică aproximativ o cincime din totalul locurilor vacante din economie.
Sectorul bugetar a concentrat aproape 23% din totalul locurilor de muncă vacante. În administrația publică și în sănătate și asistență socială au fost raportate câte 2.700 de posturi vacante, iar în învățământ aproximativ 1.000.
La polul opus, cele mai puține locuri de muncă vacante au fost înregistrate în tranzacțiile imobiliare, industria extractivă și alte activități de servicii, fiecare cu aproximativ 100 de posturi disponibile.
Scăderi în comerț și administrație
Comparativ cu trimestrul anterior, cele mai mari scăderi ale numărului de locuri de muncă vacante s-au înregistrat în activitățile profesionale, științifice și tehnice, precum și în administrația publică. În schimb, hotelurile și restaurantele au raportat una dintre cele mai mari creșteri ale cererii de personal.
Față de primul trimestru al anului trecut, comerțul și administrația publică au consemnat cele mai importante reduceri ale numărului de posturi disponibile.
Specialiștii și operatorii, cei mai căutați
Din perspectiva ocupațiilor, cele mai multe locuri de muncă vacante au fost pentru specialiști în diverse domenii de activitate, unde au fost raportate 7.800 de posturi disponibile. De asemenea, cererea a rămas ridicată pentru lucrătorii din servicii și pentru operatorii la instalații și mașini.
Cele mai puține posturi vacante au fost înregistrate pentru lucrătorii calificați în agricultură, silvicultură și pescuit.
Ce spun experții
Sorina Faier, specialist în resurse umane, spune că datele INS arată o piață a muncii mai prudentă și un ritm mai temperat al recrutărilor. Potrivit specialistului, companiile continuă să angajeze, însă într-un ritm mult mai atent și mai selectiv.
„Datele INS pentru T1 2026 arată o piață a muncii mai prudentă și un ritm mai temperat al recrutărilor. Deși rata locurilor de muncă vacante s-a menținut la 0,55%, observăm o scădere a numărului total de poziții disponibile comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.
Companiile continuă să recruteze, însă mult mai selectiv și mai atent la costuri. Vedem scăderi în domenii precum activități profesionale și tehnice, administrație publică sau comerț, ceea ce indică o tendință de optimizare și amânare a unor investiții sau extinderi.
În același timp, există în continuare cerere pentru specialiști, roluri operaționale și sectoare unde activitatea nu poate fi încetinită, precum sănătatea, industria prelucrătoare sau HoReCa”, a declarat aceasta, pentru DigiEconomic.
În opinia sa, 2026 nu mai este anul angajărilor masive, ci al recrutărilor strategice. „Din perspectiva pieței muncii, 2026 pare să fie anul recrutărilor strategice, nu al angajărilor în masă. Companiile caută mai puțini oameni, dar mult mai targetat, iar candidații care au competențe tehnice, adaptabilitate și experiență relevantă vor continua să fie foarte căutați.”
