Investițiile din Polonia, Ungaria și Grecia cresc în România. În schimb, companiile românești nu ies din țară

Dragoș Comache Data publicării:
Romania harta
Foto: Profimedia

Autoritățile susțin că România poate deveni lider regional în energie, industria auto, IT sau în tehnologiile viitorului. Realitatea arată însă complet diferit. România nu a făcut nici măcar primul pas pentru a deveni un lider regional și nici măcar nu a identificat oportunitățile din zona sa geografică. În plus, nici nu pare pe deplin conștientă de importanța rolului pe care îl joacă. Iar energia este un exemplu grăitor.

Ne-am propus în urmă cu 20 de ani să devenim un hub energetic regional, dar acum importurile de electricitate sunt la ordinea zile. În esență, România este un actor prea mic în regiune în comparație cu potențialul său, dar devine o destinație tot mai căutată pentru țările din jur. În ultimii ani, firmele din Polonia, Cehia, Grecia sau Ungaria au investit miliarde de euro în România, în energie, imobiliare, retail, bunuri de consum sau IT&C.

România a devenit o piață atractivă pentru companiile din regiune datoriă dimensiunii economiei, forței de muncă, potențialului de creștere și poziției geografice. Dar interesul crescut arată că statele din jur caută să își extindă afacerile și vor să câștige influență regională, arată o analiză PricewaterhouseCoopers.

Cei mai mari parteneri regionali ai României - Grecia, Ungaria, Polonia, Cehia și Bulgaria - și-au majorat investițiile directe în țara noastră cu 64% între 2019 și 2024, până la un total de zece miliarde de euro.

De exemplu, investițiile grecești în România au crescut cu 170%, în ultimii cinci ani, impulsionate de achizițiile făcute de grupul PPC în energie. În același timp, cele din Ungaria au avansat cu 94%, cele din Bulgaria cu 90%, iar investițiile firmelor poloneze cu cu 84%.

Astfel, pentru investitorii greci și bulgari România a devenit a doua cea mai mare destinație de investiții de peste granițe, iar pentru cei polonezi și unguri a ajuns în top 5.

Analiștii companiei de consultanță arată că investițiile Greciei în România au ajuns să însemne 16% în totalul investițiilor realizate în străinătate, iar pentru Bulgaria 11%.

La rândul lor investitorii din Ungaria au cele mai multe companii înregistrate în România, peste 15.300 în 2024, cu 10% mai multe decât în 2019. În aceeași perioadă, numărul companiilor grecești a crescut cu 17%, al celor bulgărești s-a majorat cu 29%, iar al celor cu acționari polonezi a înregistrat cel mai puternica avans, de 56%.

România, deficitară pe investiții

Din perspectiva industriilor, investitorii greci au avut o prezență importantă în zona imobiliară, dar intrarea grupului energetic PPC pe piața din România a crescut interesul și pentru acest sector.

Și firmele din Cehia au investit masiv în real estate și energie, în timp ce polonezii s-au remarcat printr-o serie de achiziții în ultima perioadă. Domeniile în care au investit sunt diverse, de la retail și industria alimentară, la turism, energie, IT&C și industria prelucrătoare.

În schimb, investițiile românești în regiune rămân la un nivel foarte redus, chiar dacă există o tendință de creștere în ultimii ani. Valoarea investițiilor făcute de companiile românești în cele cinci țări era la finalul anului trecut de 645 de milioane de euro, adică mai mică decât investițiile de peste 650 de milioane de euro pe care doar firmele bulgărești le-au făcut în țara noastră.

În ceea ce privește investițiile totale realizate de firmele românești în străinătate, acestea se ridicau la doar 3,7 miliarde de euro.

Prin comparație, investițiile totale poloneze în străinătate se ridicau anul trecut la 38,6 miliarde de euro, cele ungurești la 44,4 miliarde de euro și cele cehești la peste 70 de miliarde de euro, se mai arată în analiză. Chiar și investitorii din Bulgaria aveau investiții în străinătate de aproape 5 miliarde de euro, în condițiile în care economia României este de peste trei ori mai mare decât cea a țării vecine.

Nu existăm în piețele străine

Această situație nu este însă doar una statistică, ci și una de influență economică și poziționare strategică. Lipsa unor campioni românești cu prezență solidă în afara granițelor arată limitele actuale de capitalizare, strategie, dar și de sprijin pentru extinderea firmelor în străinătate.

De exemplu, în Polonia, extinderea companiilor prin exporturi și investiții în afara țării a fost realizată strategic și s-a intensificat cu un sprijin guvernamental coerent. Guvernul de la Varșovia a făcut eforturi pentru a crește exporturile și a susține firmele poloneze care intră pe noi piețe prin extinderea rețelei de birouri comerciale externe. De asemenea, capacitatea companiilor de a ajunge pe noi piețe are la bază și un mix de politici publice care au generat un cadru macroeconomic stabil și predictibil, care a stimulat dezvoltarea.

În schimb, România se confruntă cu presiuni fiscale și dezechilibre externe care îi limitează potențialul. Iar asta arată că politica influențează economia prin stabilitate, predictibilitate și capacitatea de a implementa reforme.

Analiștii spun că extinderea prezenței companiilor românești peste granițe ar putea aduce multiple beneficii. Astfel, generarea de fluxuri de venituri din străinătate ar contribui la reducerea deficitului de cont curent și la îmbunătățirea balanței de plăți, ar întări reziliența economiei la șocurile externe, ar diversifica riscurile și ar crește influența regională și internațională a României.

În același timp atragerea de investiții străine în România rămâne crucială pentru creșterea economiei, dezvoltare, reducerea disparităților. Însă pentru a atinge aceste obiective, politicile publice și, mai ales cele fiscale, care să creeze echilibru și stabilitate, adică un climat investițional atractiv, sunt decisive.