Analiză România a intrat în recesiune tehnică. Adrian Codirlașu: „Economia nu merge bine. Va fi greu de ieșit din această situație”
Economia României a intrat tehnic în recesiune, după două trimestre consecutive de scădere a Produsului Intern Brut (PIB), iar perspectivele rămân dificile, avertizează Adrian Codirlașu, președintele Asociației CFA România. „Economia nu merge bine. Nu va merge bine anul acesta, poate nici anii următori. Va fi greu de ieșit din această situație”, a declarat acesta pentru Digi24.ro, în contextul noilor date publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS).
Conform datelor INS, PIB-ul în trimestrul IV din 2025 a fost, în termeni reali, mai mic cu 1,9% față de trimestrul III.
În trimestrul anterior, economia scăzuse deja cu 0,2% față de trimestrul II, ceea ce înseamnă că sunt îndeplinite condițiile definiției unei recesiuni tehnice.
„Vedem trimestrul patru versus trimestrul trei, scăderea e considerabilă, de 1,9%. Este partea îngrijorătoare. Practic, acum îndeplinim tehnic condițiile definiției de recesiune, deși suntem la limită”, a explicat Codirlașu.
Pe ansamblul anului 2025, economia a rămas totuși pe creștere, cu aproximativ 0,6%, ceea ce arată că recesiunea tehnică nu înseamnă automat o scădere economică anuală.
Ce este recesiunea tehnică
Recesiunea tehnică reprezintă o definiție statistică utilizată în economie și apare atunci când PIB-ul unei țări scade timp de două trimestre consecutive.
Nu presupune automat o criză economică severă, ci indică o perioadă de încetinire sau contracție economică.
Economiștii subliniază că economiile nu cresc constant, ci evoluează în cicluri, alternând perioade de expansiune cu perioade de stagnare sau scădere.
În multe cazuri, recesiunile tehnice sunt limitate ca amploare și pot fi urmate de reveniri relativ rapide, în funcție de politicile economice și de contextul internațional.
Diferența față de o recesiune economică profundă este dată de amploarea și durata scăderii: în cazul unei recesiuni severe apar, de regulă, creșteri puternice ale șomajului, scăderi accentuate ale investițiilor și dificultăți extinse în economie.
În prezent, indicatorii nu arată o astfel de situație în România.
Consumul, principalul motor care a încetinit economia
Președintele Asociației CFA România, Adrian Codirlașu, spune că principalul factor care a dus la contracția economică este reducerea consumului, după ani în care acesta a susținut creșterea economică.
„Am avut inflație de aproximativ 10%, iar creșterile salariale au fost de doar 5%. Puterea de cumpărare a scăzut semnificativ și n-avea cum să nu se vadă în consum”, a explicat acesta.
În aceste condiții, consumul nu va mai contribui semnificativ la creșterea economică în perioada următoare.
O eventuală revenire ar putea veni din investiții și din fondurile europene, însă doar în măsura în care vor fi implementate reformele necesare pentru accesarea acestora.
Codirlașu susține că actuala situație economică este legată de un deficit bugetar ridicat, corectat prin majorări de taxe și inflație, măsuri care au redus puterea de cumpărare și au afectat economia privată.
„Reducerea deficitului ar trebui făcută prin reducerea cheltuielilor publice, nu prin creșterea taxelor. Nu ai cum să pornești economia luând bani din economia privată”, a afirmat acesta.
De asemenea, avertizează el, că România riscă o perioadă de stagflație, caracterizată prin stagnare economică și inflație ridicată, o combinație dificil de gestionat deoarece instrumentele clasice, precum dobânzile, pot accentua fie inflația, fie recesiunea.
„Este o perioadă de ajustare”
Premierul Ilie Bolojan a declarat că recesiunea tehnică face parte din „costul anticipat și inevitabil” al trecerii de la un model economic bazat pe consum și deficit către unul bazat pe investiții și productivitate, subliniind că România nu traversează o criză, ci o perioadă de corecție.
La rândul său, consilierul Victor Giosan a explicat pentru Digi24 că recesiunile tehnice sunt fenomene normale în ciclurile economice, mai ales după perioade lungi de creștere accelerată.
Totuși, economiștii atrag atenția că evoluția economiei în următorii ani va depinde în mare măsură de politicile fiscale, de capacitatea autorităților de a reduce dezechilibrele bugetare și de a susține investițiile, în condițiile în care perspectivele de creștere pentru 2026 rămân moderate.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
