Studiu BNR: Economia României ar fi fost mai mică fără PNRR
Creşterea economică a României din perioada 2022-2024 ar fi fost mai mică fără Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), relevă un studiu realizat de Banca Națională a României (BNR).
Intitulat „Fondurile europene şi investiţiile publice în România: implicaţii ale încheierii PNRR asupra creşterii economice", analiza urmărește evoluția redresării post-pandemie.
„Rolul cadrului instituţional este esenţial: în economiile cu instituţii slabe, impactul fondurilor europene este limitat, în timp ce îmbunătăţirea calităţii instituţionale amplifică semnificativ efectele asupra creşterii economice, în linie cu literatura de specialitate.
În ceea ce priveşte PNRR, prin construirea unei serii contrafactuale a PIB în cazul României, s-a constatat că în absenţa acestuia - respectiv a celor 1,6% din PIB cheltuite -, creşterea economică din perioada 2022-2024 ar fi fost mai redusă cu până la 1,2 puncte procentuale”, precizează autorii studiului.
Rezultatele indică faptul că implementarea PNRR a fost afectată de întârzieri, pe fondul suprapunerii șocurilor majore, precum perturbările din lanțurile globale de aprovizionare şi războiul din Ucraina.
„În cazul României, aceste dificultăţi s-au reflectat într-o dinamică lentă a investiţiilor şi reformelor, ceea ce a condus la întârzieri în transmiterea cererilor de plată şi, ulterior, la renegocierea PNRR. În plus, dată fiind încheierea în august 2026 a acestui program, revizuirea a implicat inclusiv reducerea componentei de împrumuturi, cu aproximativ 2 % din PIB.
Cu toate acestea, în termeni de fonduri efectiv cheltuite, România se situa la finele anului 2024 uşor peste nivelul altor economii din regiune, precum Polonia, Ungaria sau Cehia”, se arată în studiu.
Ce se întâmplă în cazul absorbției totale a fondurilor
Până la sfârşitul lunii noiembrie 2025, România a atras aproximativ jumătate din alocarea renegociată a PNRR, în cuantum de 21,4 miliarde euro.
„În ipoteza absorbţiei integrale a fondurilor PNRR rămase până în anul 2026, respectiv 2,7% din PIB, se poate anticipa un impact asupra creşterii economice în anul 2026 de peste 1 punct procentual din PIB, având în vedere magnitudinea multiplicatorilor estimaţi în prezenta lucrare.
Această valoare trebuie însă interpretată cu prudenţă, întrucât poate fi una optimistă în raport cu limitările metodologice discutate anterior.
În schimb, neatragerea fondurilor PNRR ar conduce fie la:
- suspendarea/trenarea proiectelor de investiţii până la identificarea unor surse alternative de finanţare,
- realizarea acestora din surse proprii încă de pe parcursul anului 2026, cu impact direct şi potenţial semnificativ asupra deficitului bugetar.
Termenul pentru finalizarea jaloanelor şi ţintelor din PNRR este 30 august 2026. După această dată, statele membre UE nu vor mai avea posibilitatea să utilizeze acest instrument de finanțare.
